Medicii acuzaţi că au luat 1.097 de şpăgi, într-un caz de pensionări pe caz de boală, condamnaţi la 4 ani de închisoare

Fostul preşedinte al Comisiei de Expertiză Medicală a Casei Judeţene de Pensii şi Asigurări Sociale Argeş, şi un medic angajat în cadrul aceleiaşi instituţii, au fost condamnaţi definitiv luna trecută la 4 ani de închisoare pentru luare de mită în formă continuată. Decizia este definitivă.

Cele doi medici au doborât orice record privind numărul de mite primite în patru luni: 1.097 de şpăgi. Mita era în bani (100 -200 de lei) şi alte bunuri: produse alimentare, cosmetice, cafea. După executarea pedepsei, Curtea de Apel Piteşti le-a interzis celor doi, mai multe drepturi pe o perioadă de 4 ani: de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a ocupa funcţia, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfăşura activitatea de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii.

Cum a început totul

Totul începe în februarie 2014, atunci când procurorii DNA au primit informaţii că mai multe cadre şi asistente primeau mită de la persoane dispuse să se pensioneze prematur pentru incapacitate de muncă, în schimbul documentelor medicale. Procurorul DNA a făcut şi un profil al „clienţilor” amatori de pensie pe caz de boală: persoane între 45-60 de ani, disponibilizate sau al căror loc de muncă a fost restructurat.

În martie 2014, unul dintre pacienţi a făcut plângere şi a declarat că medicii  primesc sume cuprinse între 100 şi 200 de lei pentru emiterea unor acte medicale nelegale. Imediat, procurorii DNA au luat mandate de la judecători şi au montat aparatură de supraveghere audio-video în cabinetele medicale şi i-au monitorizat ambiental pe cei implicaţi.

Interceptat în cabinet

Sute de persoane au fost filmate atunci când dădeau mita medicilor. Pe 13 februarie 2014, medicul a dat o decizie de pensionare în mai puţin de două minute. La ora 11.13, în birou a intrat pacientul Bidilă. Acesta i-a înmânat o bancnotă soţiei sale, care pune banii pe biroul medicului, care îi mulţumeşte. Studierea actelor a durat mai puţin de două minute. Totul fără a examina medical persoana.

Medic: Mulţumesc! De unde sunteţi?
Bidilă: Din Slobozia!
Medic: Da, din Slobozia! Acum sunteţi de-ai mei. Luaţi loc puţin! Bine. O să vă dea……. Ne vedem la anul…. Cred că pe 11 sau pe 12, să vedem, mă uit la calendar. Da? Să fiţi sănătos şi aşteptaţi în hol, da?
Bidilă: Da!
Medic: Decizia. Încet, să vă lase cineva să staţi şi să intre Stăncilă!

În alte situaţii, medicul primea atât sume de bani, cât şi bunuri, potrivit DNA.

Pensionarea medical anticipată

Procurorii DNA au explicat că prin plata acestor sume se urmărea pensionarea medicală anticipată a unor persoane a căror stare de sănătate nu justifica această decizie, prin atestarea nelegală a diverse grade de incapacitate de muncă sau verificarea sumară a documentelor prezentate pentru examinările medicale obligatorii, iar în unele situaţii pentru emiterea deciziei de pensionare.

Cum se dădea şpaga

Potrivit actelor de urmărire penală efectuate, banii le erau remişi celor doi medici în următoarele modalităţi concrete:

• persoanele solicitante au inserat printre actele medicale prezentate medicilor sume de bani pe care acestea, luându-şi măsuri de precauţie, şi le-au însuşit;
• persoanele solicitante au pus sume de bani pe masa de lucru a medicilor sau le-au înmânat acestora, pe care, de asemenea, şi le-au însuşit;
• persoanele solicitante au introdus sume de bani direct în buzunarele medicilor;
• persoanele solicitante au remis medicilor, separat, sau împreună cu sume de bani, diverse foloase, în marea lor majoritate produse alimentare, parfumuri şi alte produse cosmetice, bijuterii, obiecte decorative;
• medicii au primit, în unele cazuri, sume de bani care se aflau în dosarele medicale puse la dispoziţie de către asistentele medicale;
• de fiecare dată când au primit sume de bani sau alte foloase, mdicii şi-au luat măsuri de precauţie ca această activitate să nu fie observată de alte persoane (acopereau imediat sumele de bani cu diverse înscrisuri atunci când în încăpere mai intra cineva, iar după primirea sumelor de bani sau a foloaselor, într-un interval de timp foarte scurt, le ascundeau în anumite zone aflate în apropiere).

Anchetatorii au arătat că în toate cazurile în care cei doi medici au primit sume de bani sau foloase cu titlu de mită, „au evitat orice discuţie legată de remiterea acestor bani sau foloase, evitând, de asemenea, să atingă pentru un timp foloasele primite de la persoanele pe care nu le cunoşteau foarte bine”.

Totul dura 2-3 minute

De cele mai multe ori, întreaga procedură cu persoana solicitantă dura circa 2-3 minute sau, în unele situaţii, mai puţin de un minut, interval de timp foarte scurt în care medicii „examinau” actele medicale şi emiteau deciziile pentru stabilirea gradului de invaliditate, avizele pentru prelungirea concediilor sau certificatele pentru stabilirea capacităţii de muncă, arată procurorii DNA.

Potrivit anchetatrilor, au existat, de asemenea, situaţii în care inculpaţii au primit bani sau alte foloase cu titlu de mită în contextul în care au permis persoanelor solicitante să depună documentaţii medicale incomplete ori care nu susţineau diagnosticul la momentul respectiv.