Interviu cu însărcinatul cu afaceri al SUA la Bucureşti, Dean Thompson: „SUA vor sprijini România şi în următorii 135 de ani, chiar şi după aceea. Absolut!“

Dean Thompson în studioul Adevărul Live FOTO Eduard Enea

Ambasada Statelor Unite la Bucureşti şi autorităţile române au marcat în ultimele zile 135 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre cele două ţări. În afara acestor manifestări, românii au constat creşterea prezenţei militare americane pe teritoriul ţării noastre, în contextul punerii în aplicare a măsurilor decise de NATO ca urmare a acţiunilor Rusiei şi a noilor ameniţări de securitate din zonă.

Parteneriatul strategic româno-american este, însă, mult mai complex decât aspectul militar. Care sunt perspectivele acestui parteneriat şi care va fi în continuare implicarea Statelor Unite în relaţia cu România, de la alianţa militară la lupta împotriva corupţiei şi economie sunt temele abordate în interviul pe care Dean Thompson, însărcinat cu afaceri ad-interim al SUA la Bucureşti, l-a acordat ziarului Adevărul cu puţin timp înaintea sărbătoririi Zilei Independenţei Statelor Unite. 

Componenta militară este doar o faţetă a unei relaţii SUA-România incredibil de puternice, spune Dean Thompson

Ion M. Ioniţă:. Anul acesta sărbătorim 135 de ani de relaţii diplomatice româno-americane. Cum vedeţi nivelul acestei relaţii acum şi în următorii ani, luând în considerare faptul că avem o nouă administraţie aici, la Bucureşti? 

Dean Thompson: Ion, Dan, întâi de toate daţi-mi voie să vă mulţumesc pentru invitaţie. E o onoare să fiu aici, la Adevărul, şi vă mulţumesc pentru ocazia de a discuta cu voi. E o săptămână foarte specială în care sărbătorim nu doar 135 de ani de relaţii diplomatice cu România, ci şi Ziua Independenţei. Aşadar suntem foarte entuziasmaţi de tot ceea ce se întâmplă. Pentru a-ţi răspunde la întrebare, sunt foarte optimist în ce priveşte relaţia actuală cu România. Cred că cooperarea dintre ţările noastre este excelentă, lucrăm intens la acest lucru cu toate instituţiile statului român, în foarte multe domenii. Aţi văzut cu siguranţă extraordinara colaborare militară. În urmă cu câteva săptămâni am fost extrem de mândru să am ocazia să merg la Braşov pentru a întâmpina Marşul Cavaleriei, care a parcurs distanţa de la Constanţa la Cincu, cu trupe române şi americane care au demonstrat că pot traversa rapid ţara în caz de nevoie. A fost foarte emoţionant să văd toţi românii interacţionând cu soldaţii români şi americani acolo unde aceştia s-au oprit, ceea ce ne arată că această relaţie este incredibil de puternică. Însă acesta este doar un aspect al relaţiei. Cooperăm foarte mult în domeniul aplicării legii; colaborăm pentru a combate unele dintre cele mai mari ameninţări regionale şi globale. Această cooperare a fost extraordinară şi mă aştept ca ea să crească şi să devină mai profundă în anii următori. În plan cultural avem multe proiecte interesante, atât de promovare a culturii româneşti în SUA, cât şi de aducere a culturii americane aici, în România. Recent s-au aflat la Bucureşti, Apache Dancers, în cadrul evenimentelor de celebrare a 135 de relaţii diplomatice, ceea ce a fost minunat. În plus, relaţia economică şi comercială se dezvoltă şi mă aştept să devină chiar mai puternică. Avem multe iniţiative de promovare a spiritului antreprenorial. Totodată, căutăm modalităţi de promovare a ideii unui mediu de afaceri mai bun, mai prielnic pentru investitori şi pentru schimburile comerciale. Căutăm constant modalităţi de a interacţiona cu tinerii dinamici din România. Avem multe activităţi în şcoli şi universităţi, încercăm să promovăm relaţia SUA-România şi să facem următoarea generaţie să fie la fel de entuziasmată de ea precum suntem noi. 

NATO va continua să-şi consolideze forţa în regiune

Ion M.Ioniţă: Care este mesajul trimis de SUA prin disclocarea de armament greu în România şi în alte ţări din estul Europei?

Dean Thompson, membru în Senior Foreign Service

Dean Thompson are 20 de ani de experienţă în serviciul diplomatic al Statelor Unite. Până la numirea la Bucureşti, Dean Thompson a ocupat postul de Consul General la Calcutta, în India, şi Consilier Economic şi comercial la Ambasada SUA din Colombo, Sri Lanka. A lucrat şi la Ambasadele SUA din Paraguay şi Bangladesh.

În perioada în care a lucrat în Washington, domnul Dean Thompson a condus mai multe echipe aflate în subordinea directă a Secretarului de Stat şi a fost director al Secretariatului Executiv, director adjunct al Centrului de operaţiuni din cadrul Departamentului de Stat şi directorul Biroului de gestionare a crizelor al Departamentului de Stat.

Dean Thompson: Cred că mesajul este foarte simplu. Noi şi aliaţii noştri din cadrul NATO căutăm modalităţi de a ne spori capacitatea de reacţie şi de a fi pregătiţi pentru orice situaţie. Aceasta este o regiune dinamică şi trăim într-o lume dinamică. La recentul Summit NATO din Ţara Galilor şi la recentele întâlniri ale miniştrilor ţărilor NATO, care au urmat, s-a discutat din ce în ce mai mult despre cooperare şi modalităţile de a ne asigura că pe măsură ce înfiinţăm aceste grupuri de reacţie rapidă şi alte elemente de securitate NATO, vom putea să colaborăm mai bine, mai rapid. Dislocarea noului echipament este o modalitate de a aduce temporar şi prin rotaţie, echipament suplimentar necesar pentru exerciţiile şi antrenamentele pe care le desfăşurăm şi pentru a fi pregătiţi pentru orice situaţie ar putea apărea. 

Ion M.Ioniţă: Care este răspunsul SUA în faţa declaraţiilor Rusiei? Vedem aceste mesaje ale Rusiei că vom fi ţinte ale armamentului nuclear, ale rachetelor ruseşti, pentru că găzduim armament american aici, în România şi în celelalte ţări din flancul estic.  

Dean Thompson: Cred că astfel de declaraţii nu sunt foarte folositoare pentru securitatea regiunii. NATO este în primul rând o alianţă cu scop de apărare. În prezent, noi luăm măsuri cât se poate de transparente pentru a-i asigura pe aliaţi că angajamentele menţionate de Articolul 5 al Tratatului NATO sunt de neclintit, că vom fi pregătiţi să colaborăm cu ei în orice situaţie. În ce priveşte alţi factori care este posibil să fi influenţat acele declaraţii, şi sistemul de apărare antirachetă de la Deveselu este menţionat destul de des. Aş menţiona doar că aşa cum am spus foarte clar, foarte transparent şi foarte deschis, cu orice ocazie, acel sistem este pur defensiv şi priveşte doar ameninţările din exteriorul regiunii euro-atlantice. Am spus acest lucru foarte clar ruşilor şi aliaţilor. Cred că mesajul pe care vrem să-l transmitem este următorul: NATO va continua să se pregătească, va continua să-şi consolideze forţa, însă într-un mod foarte transparent, pentru a fi o forţă de stabilitate în regiune.

Dan Marinescu: Avem trupe americane în România, însă nu avem atât de mulţi investitori americani. De aceea, unii dintre români sunt sceptici cu privire la prezenţa americană pe termen lung în România. Cât de puternic este sprijinul american? Să sperăm că vom avea sprijin nelimitat?

Dean Thompson: Nu ştiu dacă aş folosi cuvântul nelimitat, pur şi simplu pentru că nu ştiu cum ar fi acest sprijin nelimitat. Dacă vorbim despre perioada de timp, SUA vor sprijini România cel puţin încă 135 de ani şi după aceea. Absolut. Să folosim investitorii americani şi relaţia economică şi comercială din ce în ce mai dezvoltată drept exemplu. Cred că se consolidează. România ia multe măsuri pentru a încerca să-şi îmbunătăţească mediul de afaceri. Lupta împotriva corupţiei este una dintre ele şi demonstrează că România este pregătită să primească investitori şi să le permită tuturor să beneficieze de aceleaşi condiţii atunci când ajung în România. Cred că există oportunităţi extraordinare şi vom continua să căutăm modalităţi de a le promova. Aşteptăm investitorii să ia în considerare toate domeniile: industria IT, industria prelucrătoare, agricultură, este o listă lungă. Evident, sectorul energetic prezintă un mare potenţial, atât în România, cât şi în regiune. Cred că acesta este un exemplu care demonstrează în ce direcţie se îndreaptă relaţia SUA-România. Aşa cum aţi remarcat, componenta militară se datorează apartenenţei la cea mai de succes alianţă militară din istorie, însă aceasta este doar o faţetă a unei relaţii complexe care se dezvoltă şi în toate celelalte domenii. 

Ne dorim ca România să devină imaginea luptei împotriva corupţiei

Ion M.Ioniţă: Vorbind despre această dimensiune economică a parteneriatului nostru, ce poate face România ca să aducă mai mulţi investitori americani în România?

Dean Thompson: Cred că există mai multe lucruri care ar fi extrem de utile. Unul este continuarea sprijinului foarte puternic acordat de România Acordului privind Parteneriatul pentru Comerţ şi Investiţii (TTIP). Cred că TTIP oferă atât României, cât şi Europei, un potenţial extraordinar. Conform unor studii pe care le-am citit, România ar putea înregistra o creştere economică de jumătate de miliard de dolari pe an, ca urmare a adoptării TTIP, aşadar mii de locuri de muncă şi potenţiale noi investiţii. Totodată cred că România trebuie să continue lupta împotriva corupţiei, să se asigure că companiile ştiu că prevederile contractelor încheiate de ele se vor aplica şi că se aplică aceleaşi condiţii tuturor celor implicaţi şi că atât cadrul de reglementări şi cel legislativ sunt cât de stabile şi previzibile posibil. Unul dintre lucrurile esenţiale pentru orice investitor într-o ţară este ca sistemul de taxare şi reglementările din momentul în care se gândeşte să investescă să rămână neschimbat la data începerii activităţii sau un an mai târziu. Acest lucru nu înseamnă că nu pot apărea schimbări, însă acestea trebuie să se facă într-un mod cât mai transparent, prin aducerea laolaltă a tuturor părţilor implicate, astfel încât să fie clar pentru toată lumea în ce direcţie se îndreaptă lucrurile. 

Dan Marinescu: În ce condiţii este posibil să vă retrageţi trupele din România? De exemplu ce s-ar întâmpla dacă lupta împotriva corupţiei se va opri? 

Dean Thompson: Nu vreau să leg o parte a relaţiei de alta. Trupele americane prezente în România şi eforturile care se fac în cadrul alianţei NATO au scopul de a asigura statele din regiune şi partenerii SUA de sprijin şi sunt expresia unui angajament de neclintit, aşa cum au spus atât preşedintele Obama, cât şi vicepreşedintele Biden. Lupta împotriva corupţiei sau eforturile de a stabiliza mediul de afaceri şi de a-i creşte previzibilitatea, au şi ele o tangibilă componentă de securitate. E suficient să ne uităm la alte state din regiune pentru a vedea ce se poate întâmpla atunci când se permite corupţiei să prindă rădăcini. Aşadar, aş spune că cele două sunt complementare, nu că există o relaţie de condiţionare între ele. 

Dan Marinescu: Vorbiţi despre lupta împotriva corupţiei. Vă rog să explicaţi pentru români de ce este ea atât de importantă, mai ales în acest moment, când ameninţarea Rusiei este atât de aproape de noi. 

Dean Thompson: Cred că este importantă în principal pentru că aşa cum a spus adjunctul secretarului de stat, Victoria Nuland, corupţia poate crea o breşă care să permită influenţe periculoase. Aşadar este foarte importantă pentru securitatea naţională. Însă chiar dincolo de acest aspect, lucrurile pe care le-am menţionat, un cadru stabil, cu aceleaşi condiţii pentru toţi, o direcţie clară, aplicarea prevederilor contractelor, lipsa mitei, acestea permit unui investitor să vină aici cu încredere şi să investească în mod repetat şi să-şi dezvolte afacerea în timp. Cred că motivul pentru a lupta împotriva corupţiei este clar. În prezent, din multe puncte de vedere, România stabileşte ritmul în regiune în această privinţă şi ne dorim să continue acest lucru, să-şi intensifice eforturile şi să devină imaginea luptei împotriva corupţiei. 

Nu ne implicăm în politica internă a României

Ion M.Ioniţă: Însă unii politicieni români au acuzat Ambasada SUA că se implică în politica internă a României. Am văzut că aţi discutat cu demnitari români despre încercările de modificare a codurilor penale. Dar politicieni din România au spus că SUA, Marea Britanie, Germania, Franţa, Olanda se amestecă în deciziile interne. Care este răspunsul dumneavoastră?

Dean Thompson: Nu ne implicăm în niciun fel în politica internă a României. Ştiu doar că toate ţările pe care le-aţi menţionat sunt aliaţi în cadrul NATO, mai multe sunt partenere în cadrul UE, avem un parteneriat strategic cu mai multe dintre ţările pe care le-aţi menţionat. Aceste relaţii sunt relaţii dinamice care solicită discuţii şi exprimarea liberă a îngrijorărilor noastre atunci când acestea apar. Codurile penale sunt un bun exemplu. Au fost puse în aplicare anul trecut şi după aceea multe dintre părţile implicate, de la reprezentanţii Ministerului Justiţiei, până la judecători, procurori, actori din sistem, s-au întâlnit pentru a discuta despre modalităţile de consolidare şi îmbunătăţire şi au făcut o serie de propuneri şi credem că este o idee foarte bună ca acestea să fie promovate şi adoptate. În ce priveşte unele dintre amendamentele recente, din câte ştiu nu au fost examinate de nici una dintre părţile implicate. Aşadar, noi susţinem doar că din punct de vedere al semnalelor pe care România vrea să le transmită, astfel de măsuri trebuie examinate complet de toate părţile implicate şi aplicate atunci când toate acestea au fost de acord. Dar dacă părţile implicate nu pot ajunge la un acord cu privire la direcţia în care ar trebui să meargă, atunci probabil acele măsuri ar trebui abandonate.

Ion M.Ioniţă: Am citit Raportul Departamentului de Stat despre România, care include unele menţiuni despre lupta anticorupţie din România. Se menţionează că guvernul a pus în aplicare prevederile noilor coduri (Penal şi de Procedură Penală) în luna februarie. Cu toate acestea, nu a efectuat o analiză a impactului şi nu a alocat resursele umane necesare pentru aplicarea adecvată a prevederilor codurilor. Cum comentaţi acest aspect? E nevoie de o îmbunătăţire sau schimbare a codurilor sau aplicarea acestora este numai  o responsabilitate a guvernului? 

Dean Thompson: În mod clar este o responsabilitate a României, a tuturor părţilor implicate, să se întâlnească şi să găsească cea mai bună modalitate de consolidare a lor. Daţi-mi voie să spun un lucru. Cred că afirmaţia de mai devreme este un citat din Raportul privind situaţia respectării drepturilor omului în România. În primul rând l-aş recomanda oamenilor ca un bun rezumat al situaţiei din orice ţară, însă aş menţiona de asemenea că este o analiză elaborată în mare parte pe baza discuţiilor cu actorii din diverse domenii, din întreaga ţară. Aşadar, reflectă observaţiile făcute de noi. În ce priveşte codurile, aş menţiona că eforturile de a le îmbunătăţi şi a le consolida, de a include părţile implicate în acest proces au fost deja demarate, aşadar observaţiile din raport sunt o reflectare a discuţiilor referitoare la acest subiect. 

Ion M.Ioniţă: În presa şi societatea românească se discută faptul că procurorii pot dezvălui probe din dosare, inclusiv dovezi obţinute în urma interceptărilor, lucru care poate  afecta dreptul la un proces liber. Credeţi că se poate îmbunătăţi această practică? 

Dean Thompson: Cred că este parte a unui important dialog care trebuie să continue în societatea românească. Daţi-mi voie să fiu foarte clar asupra unui aspect: libertatea presei este un principiu de bază, absolut fundamental, în orice sistem democratic. Aşadar trebuie să găsim oportunităţi în care presa îşi face datoria într-o manieră cât se poate de responsabilă, urmărind interesul cetăţenilor în alegerea subiectelor relatate, iar actorii din sistemul judiciar trebuie să-şi desfăşoare cazurile într-un mod care nu creează o problemă pe parcurs. Găsirea acestui echilibru este o provocare cu care ne confruntăm şi noi. În SUA, recent, am văzut procurori făcând declaraţii publice, organizând conferinţe de presă, trimiţând comunicate de presă cu informaţii despre anumite cazuri. În general procesele sunt deschise presei, care poate relata despre ele. Aşadar, populaţia are responsabilitatea de a ţine cont de faptul că o persoană este nevinovată până la proba contrarie. Instanţa este cea care trebuie să hotărască acest lucru. Responsabilitatea presei este să relateze evenimentele şi să ofere informaţii pentru ca oamenii să înţeleagă contextul. 

Mă intâlnesc destul de constant cu autorităţile române

Dan Marinescu: După ce prim-ministrul Ponta a fost învinuit de DNA, aţi avut multe întâlniri cu demnitari români: cu prim-ministrul însuşi, cu preşedintele Senatului şi cel al Camerei Deputaţilor. V-au cerut ei să discutaţi sau dumneavoastră aţi solicitat întâlnirile?

Dean Thompson: În ce priveşte întâlnirile avute cu demnitari, în unele cazuri le-au solicitat ei, în alte cazuri le-am solicitat eu. Avem o relaţie foarte deschisă cu toate instituţiile statului român şi mă întâlnesc destul de constant cu reprezentanţi ai tuturor acestora. 

Ion M.Ioniţă: Ştiu că nu comentaţi cazuri individuale, dar este o situaţie neobişnuită să existe acuzaţii la adresa prim-ministrului. Ce părere aveţi despre această situaţie?

Dean Thompson: Aveţi absolută dreptate, nu este rolul meu să comentez cu privire la cazuri individuale. Aceasta este o discuţie care are loc în societatea românească şi cred că va continua. Cel mai important lucru este ca acest proces să continue într-un mod cât mai deschis şi mai transparent cu putinţă, fără amestec din exterior sau influenţe necuvenite din nicio parte. 

Ion M. Ioniţă: Credeţi că procesul este acum blocat pentru că Parlamentul a respins cererile procurorilor?

Dean Thompson: Repet, nu voi comenta cu privire la efectele asupra unui caz individual. Aşa cum ştiţi, în trecut am declarat că suntem de părere că imunitatea parlamentară nu trebuie folosită pentru a bloca desfăşurarea unor cazuri, însă aceasta este o discuţie care priveşte România, societatea românească şi instituţiile statului.

Dan Marinescu: În ziua în care Parlamentul României a votat împotriva anchetării domnului prim-ministru Ponta, Ambasada SUA a trimis două comunicate de presă referitoare la independenţa justiţiei. De ce două comunicate într-o singură zi?

Dean Thompson: Cred că primul comunicat de presă a fost trimis de fapt înaintea votului Parlamentului, ca răspuns la multe solicitări de a comenta cu privire la situaţie în sine, al doilea în răspuns la solicitări de comentarii cu privire la situaţia menţionată de dumneavoastră. Aşa cum ştiţi, am avut constant comentarii cu privire la acest  subiect, nu am văzut niciun motiv să schimbăm acest lucru. 

Ion M.Ioniţă: Ce părere aveţi despre libertatea presei în România? Am citit de asemenea analiza inclusă în Raportul Departamentului de Stat cu privire la acest subiect. Raportul include unele critici referitoare la subordonarea politică a presei. Care credeţi că sunt persectivele pentru o presă de încredere şi independentă? 

Dean Thompson: Dacă citiţi raportul, acesta spune că România are o presă liberă şi vibrantă, care exercită funcţiile pe care ne aşteptăm să le vedem. El menţionează că au existat acuzaţii că anumite persoane exercită influenţă asupra anumitor instituţii de presă. Voi menţiona din nou că încercăm să fim foarte echilibraţi în raport, care menţionează atât acuzaţiile, cât şi reacţiile la acele acuzaţii. Considerăm presa din România ca fiind liberă, îndemnăm toate instituţiile de presă să ia foarte în serios această libertate şi această responsabilitate şi să îşi asume cea mai importantă sarcină: informarea publicului, prezentarea adevărului şi căutarea acestuia. Îndemnăm pe toată lumea să continue aceste eforturi. Aşa cum aţi menţionat în urmă cu doar câteva minute, sunt sigur că va continua să existe o dezbatere foarte sănătoasă  referitoare la volumul de informaţii care ar trebui să fie colectat, prezentat public. Ne aşteptăm ca jurnaliştii să urmeze un cod de etică şi ca ei să abordeze situaţia într-un mod cât mai transparent şi deschis cu putinţă. 

Ion M.Ioniţă: Aţi avut vreo discuţie cu reprezentanţi ai presei româneşti despre elaborarea unui cod de etică jurnalistică?

Dean Thompson: Personal nu, dar cred că Ambasada a sponsorizat discuţii şi organizarea de seminare pe această temă şi vom continua să căutăm modalităţi de a fi un partipant util la această discuţie şi dezbatere. Dar forma unui astfel de cod de etică românesc este o chestiune care va fi decisă de societatea românească. 

Ion M.Ioniţă: Credeţi că acest cod de etică va fi un bun pas înainte? 

Dean Thompson: Cred că în general, este o idee bună ca asociaţiile şi grupurile profesionale să se întâlnească şi să decidă forma unui astfel de cod de etică. Din nou, este un lucru la care trebuie să vă gândiţi dumneavoastră şi colegii dumneavoastră. 

Nu cred că lupta împotriva corupţiei blochează economia 

Dan Marinescu: În România se vehiculează în această perioadă teoria că lupta împotriva corupţiei a blocat economia. Au existat plângeri în acest sens din partea oamenilor de afaceri români sau americani?

Dean Thompson: Adevărul este că nu cred că această teorie este crezută de românii obişnuiţi sau de către oamenii de afaceri cu care am discutat. De fapt, m-am gândit la acest gen de acuzaţie recent, şi am început să asemăn puţin situaţia cu un meci de fotbal. Dacă golurile unei echipe încep să fie anulate repetat, pentru că se află în ofside, soluţia este nu să strige la arbitru şi să-l învinovăţească pe el, soluţia e să găsească o strategie pentru a putea da gol respectând regulile jocului. Apoi atunci când regulile se aplică la fel pentru toţi, toată lumea are de câştigat. Acest principiu este valabil şi în cazul economiei. Atunci când regulile jocului sunt clare şi nicio parte a sistemului nu comite abuzuri, companiile au asigurări că deciziile lor de investiţii se pot aplica pe termen lung, cetăţenii obişnuiţi au multă încredere că succesul lor se va datora muncii susţinute şi drepturilor de proprietate intelectuală care li se cuvin, nu altor lucruri. 

Ion M.Ioniţă: Ce fel de mesaje primeşte Ambasada SUA de la oamenii de afaceri americani din România? Au constatat vreo îmbunătăţire a luptei împotriva corupţiei, a mediului de afaceri, a economiei în general?

Dean Thompson: Cred că în general au constatat incredibil de multe progrese în ce priveşte statul de drept şi lupta împotriva corupţiei şi îşi doresc ca aceste progrese să continue. Companiile americane sunt supuse unei duble răspunderi: ele trebuie să îşi desfăşoare activitatea în conformitate cu legislaţia din România; în acelaşi timp, în SUA există Legea privind practicile de corupţie (Foreign Corrupt Practices Act), conform căreia utilizarea de practici corupte în străinătate reprezintă o încălcare a legislaţiei americane. Aşadar, cred că pentru orice companie, a-şi desfăşura activitatea într-o ţară în care se respectă statul de drept, în care corupţia nu este tolerată, este o importantă oportunitate şi sunt bucuroase să se afle în astfel de ţări. 

Ion M.Ioniţă: Vi s-au plâns oamenii de afaceri că li s-a cerut mită pentru investiţiile din România? 

Dean Thompson: Nu voi discuta detalii specifice. Voi spune însă că cele mai multe companii americane care îşi desfăşoară activitatea în străinătate sunt deja predispuse la absenţa unor astfel de discuţii. În general nici nu se vor pune într-o situaţie în care astfel de discuţii să poată avea loc. Acestea fiind spuse, cred că este important să menţionăm că oamenii rămân preocupaţi de continuarea susţinerii statului de drept şi continuarea luptei anticorupţie, astfel încât toate părţile implicate, fie că vorbim despre autorităţi, instituţii ale statului, societatea civilă sau companii, să asculte atent ce spun oamenii şi să vadă ce provocări există pentru că este absolut vital. Dacă nu mergi înainte, în mod clar faci paşi înapoi, iar acest lucru nu va ajuta.

DNA are un rol important şi trebuie să continue să-l joace

Dan Marinescu: Din punctul dumneavoastră de vedere, este România un aliat de încredere al SUA?

Dean Thompson: România este un partener de încredere, un parterner strategic al SUA de circa 18 ani, din 1997. Aşa cum spus la început, acest parteneriat se dezvoltă foarte rapid. Vrem să continuăm să avem o relaţie foarte dinamică în toate domeniile pe care le-am menţionat.

Ion M.Ioniţă: Credeţi că România se îndreaptă într-o direcţie bună în ce priveşte lupta anticorupţie? Ce părere aveţi despre activitatea DNA?

Dean Thompson: Cred că am spus de multe ori că DNA desfăşoară o activitate importantă aici, în România. Are un rol important şi trebuie să continue să-l joace, iar DNA şi ceilalţi actori din sistemul judiciar, ceilalţi procurori trebuie să îşi poată desfăşura activitatea în mod independent, fără amestec din exterior. Atât timp cât acest lucru continuă, atât timp cât ei continuă să-şi facă datoria, se trimite un semnal important companiilor şi românilor obişnuiţi care vor să ştie că munca lor susţinută şi eforturile proprii le vor aduce succesul în timp. Vom continua să căutăm modalităţi de a sprijini lupta anticorupţie, îmbunătăţirea statului de drept şi sincer vorbind, avem o relaţie de cooperare excelentă cu România în domeniul aplicării legii, care mă aştept să se dezvolte şi mai mult. 

Dan Marinescu: Credeţi că lupta împotriva corupţiei este ireversibilă în acest moment?

Dean Thompson: Nu cred că ceva este vreodată ireversibil. Aşadar nu aş spune acest lucru nici despre SUA. Aş spune că noi, în calitate de cetăţeni, avem responsabilitatea de a urmări constant ce se întâmplă în ţara noastră şi de a ne întreba: facem tot ce se poate? Facem un efort să îmbunătăţim situaţia? Adoptăm legile care ne ajută să progresăm, nu să regresăm. Repet, nu comentez situaţia din România, însă vorbind la modul general, cred că este important să nu ne mulţumim cu situaţia, ci să căutăm mereu modalităţi de a face paşi înainte. 

Ion M.Ioniţă: Vorbind despre noua administraţie prezidenţială din România, care sunt perspectivele unei întâlniri la nivel prezidenţial?

Dean Thompson: Sper că bune. Vorbim despre doi dintre cei mai ocupaţi oameni din lume. 

Ion M.Ioniţă: Ne lipsesc aceste întâlniri între preşedinţii celor două ţări. 

Dean Thompson: Ştim cu toţii că e pregătirea acestui tip de întâlniri solicită mult timp, trebuie făcută într-un mod foarte meticulos. Vom căuta orice ocazie pentru a avea fie o vizită la nivel înalt în România, fie o vizită la nivel înalt a reprezentanţilor României în SUA. Acestea sunt foarte importante pentru relaţia ţărilor noastre şi pentru a ne asigura că liderii ţărilor noastre dialoghează şi se înţeleg atât la nivel personal, cât şi la nivel mai larg, instituţional. 

Ion M.Ioniţă: Pentru că există multe semne de întrebare în acest sens, din punct de vedere strategic şi geopolitic, prezenţa soldaţilor americani aici, echilibrul de puteri în regiunea Mării Negre, sunt lucruri care ne preocupă, credeţi că această dislocare a soldaţilor americani în România va echilibra forţele în regiunea Mării Negre? 

Dean Thompson: Nu cred că scopul lor este să asigure un echilibru. Secretarul general al NATO însuşi a spus chiar săptămâna trecută, cred, că nu încercăm în niciun fel să intrăm într-o cursă a înarmării. 

Ion M.Ioniţă: Dislocarea de trupe nu este o nouă cursă a înarmării?

Dean Thompson: Deloc. De fapt, scopul dislocării este să ajute NATO, pe toţi aliaţii, să se pregătească, să colaboreze şi să fie pregătiţi pentru orice s-ar putea întâmpla. Repet, facem acest lucru într-un mod cât se poate de transparent, care să le demonstreze aliaţilor şi potenţialilor adversari că suntem pregătiţi şi că nicio acţiune nu ne va intimida. 

Dan Marinescu: Ne putem aştepta la o creştere a prezenţei militare americane în România în următoarea perioadă?

Dean Thompson: Nu ştiu exact ce se va întâmpla în viitor. Strategii NATO continuă să lucreze şi să dezvolte planul de acţiune. România s-a oferit să găzduiască una dintre Unităţile pentru Integrarea Forţelor NATO (NFIU) şi Comandamentul Regional al NATO, aşadar joacă activ un rol important în consolidarea forţelor NATO în regiune. Cred că veţi vedea o implicare a SUA în toate aceste proiecte. Avem o prezenţă semnificativă în România în prezent, mă aştept ca ea să crească odată cu operaţionalizarea bazei de la Deveselu şi alte activităţi, însă o mare parte a numărului de soldaţi vor veni prin rotaţie, pe măsură ce se desfăşoară diverse exerciţii, sau în funcţie de necesităţi. 

Ion M.Ioniţă: Ne puteţi spune care este numărul de soldaţi prezenţi acum în România? 

Dean Thompson: Nu vă pot oferi un număr exact în acest moment. Făcând o estimare, vă pot spune că avem militari care participă la BSRF la baza Mihail Kogălniceanu şi vom avea forţe la Deveselu, în momentul în care baza va deveni operaţională. Însă vă rog să contactaţi NATO pentru o estimare a numărului pe termen lung, pentru că oricum NATO se ocupă de planificare. 

Ion M.Ioniţă: Da, pentru că discutăm şi despre cele două comandamente NATO din România.

Dean Thompson: Da. Ştiu că vom avea un rol în cadrul acestora, dar nu ştiu exact numărul de persoane care vor fi implicate. 

Dan Marinescu: Sunt sigur că urmăriţi atent criza din Grecia. Vă aşteptaţi să genereze probleme pentru România şi pentru această regiune?

Dean Thompson: Ca să fiu sincer, trebuie să adresaţi această întrebare ministrului finanţelor sau Băncii Naţionale. Evident, în toată Europa există îngrijorare cu privire la situaţia din Grecia. Aş menţiona că preşedintele Obama tocmai a avut o discuţie cu cancelarul Angela Merkel şi au menţionat că toată lumea ar trebui să caute modalităţi ca Grecia să continue reformele necesare şi să aibă din nou creştere în zona euro. Evident, aceasta este speranţa. Vom vedea ce se va întâmpla în zilele următoare, sperăm să se ajungă la o înţelegere în acest sens. În ce priveşte expunerea României, am să vă rog să consultaţi experţi în economie.

Ion M.Ioniţă: Care este poziţia SUA apropo de această criză? Este o criză la nivel european, dar poate deveni globală. 

Dean Thompson: Cred că poziţia noastră a fost consecventă în toată această perioadă: sperăm că Grecia şi partenerii săi vor putea colabora şi vor ajunge la un acord cu privire la reformele necesare, astfel încât Grecia să poată reveni la creştere în cadrul zonei euro. 

Simplificarea procedurilor de călătorie a românilor în SUA este în interesul nostru

Ion M.Ioniţă: Şi ultima, dar eterna întrebare pentru România. Care sunt perspectivele pentru ca România să beneficieze de programul Visa Waiver? Este o întrebare obligatorie.

Dean Thompson: Este o întrebare importantă în România, înţeleg acest lucru. Daţi-mi voie să să menţionez întâi un alt aspect şi promit că voi reveni la Visa Waiver. Vorbind despre vize în general, vreau să menţionez că simplificarea procedurilor de călătorie a românilor în SUA este în interesul nostru. Vrem ca românii să călătorească în SUA în vacanţă, în scopuri de afaceri, pentru a-şi vedea rudele. Aşadar la Ambasadă ne străduim să facem acest proces cât mai rapid cu putinţă. Aş menţiona că dacă românii verifică pagina de Facebook şi website-ul Ambasadei, se pot programa foarte rapid acum, procesul pentru interviul la Ambasadă durează foarte puţin. 

Ion M.Ioniţă: Sunt oamenii interesaţi să călătorească în SUA?

Dean Thompson: Cred că există extrem de mult interes, iar numărul solicitanţilor de viză este în creştere şi sper că acest lucru va continua. De fapt, ne apropiem de încheierea programului Summer Work and Travel, o ocazie foarte interesantă pentru tinerii români să meargă în SUA pe perioada verii, să lucreze în diverse domenii, să înveţe limba engleză, aptitudini de afaceri, iar apoi să aducă acea experienţă în România, să o împărtăşească cu prietenii şi să o folosească la locul de muncă pe care doresc să îl obţină aici. Întotdeauna căutăm modalităţi de a face progrese, iar Ambasada îşi doreşte să facă tot posibilul să le asigure solicitanţilor de viză o experienţă cât mai pozitivă. Peste 90% dintre solicitanţi obţin viza, ceea ce mă aduce din nou la Visa Waiver. Aşa cum ştiţi, este un program impus de legislaţia americană, iar criteriile sale sunt foarte stricte. România face eforturi extraordinare pentru a îndeplini aceste criterii. Cooperarea în domeniul aplicării legii, pe care am menţionat-o, este inclusă printre criterii. Aceasta continuă într-un mod excelent. Există aspecte referitoare la numărul de vize emise, număr care continuă să crească. Sper că în timp România va putea deveni membră a programului. Nu vă pot spune exact când se va întâmpla. Aşa cum ştiţi, există multe discuţii cu privire la forma programului. Vreau să spun foarte clar că Ambasada face toate eforturile să faciliteze călătoriile românilor în Statele Unite, iar aceasta va rămâne o prioritate pentru noi. 

Ion M.Ioniţă: Vă confruntaţi în continuare cu un număr mare de cazuri de solicitanţi care nu îndeplinesc condiţiile impuse?

Dean Thompson: Nu. De fapt, standardele au crescut de la un an la altul. Aşa cum am spus, peste 90% dintre solicitanţi primesc viză. Aşadar rata refuzurilor a scăzut şi continuă să scadă. 

Ion M.Ioniţă: V-am întrebat pentru că ştiu că este un criteriu important pentru legislaţie. 

Dean Thompson: Este un criteriu important, iar lucrurile se îndreaptă în direcţia potrivită. 

Ion M.Ioniţă: Ştim numele noului ambasador al SUA în România. Ştiţi când va ajunge el în România?

Dean Thompson: Aveţi dreptate. Hans Klemm a fost nominalizat pentru funcţia de ambasador de către Casa Albă. Aşa cum ştiţi, avem un proces formal în SUA. Odată ce Casa Albă face o nominalizare, aceasta este trimisă în Senat pentru recomandare şi acord. Aşadar acum este în această fază şi cum Senatul este o altă ramură a sistemului de guvernare, trebuie să respectăm cerinţele impuse. Când şi dacă Senatul îşi dă acordul, după aceea va veni în România. Nu vă pot spune când se va întâmpla, dar sperăm că procesul va fi rapid pentru că ştim că este foarte important pentru români să existe un ambasador. În acelaşi timp trebuie să repet cât de mulţumit sunt eu, personal, şi Ambasada, ca instituţie, de faptul că românii şi guvernarea din România au fost atât de dedicaţi acestei relaţii încât am putut să înregistrăm progrese şi să facem paşi înainte în toate domeniile, lucru pe care îl apreciez foarte mult. 

Ion M.Ioniţă: O ultimă întrebare. Fiindcă tot vorbim despre parteneriatul strategic,  care este părerea dumneavoastră despre nominalizarea propusă de către preşedintele României, a domnului Ungureanu pentru Serviciul de Informaţii Externe?

Dean Thompson: Evident, la fel ca toată lumea, am văzut că preşedintele a făcut această nominalizare. Este o decizie care priveşte în totalitate instituţiile româneşti şi ştiu că acel proces va continua. 

Ion M.Ioniţă: Vă mulţumim foarte mult. Vă dorim petrecere frumoasă de Ziua Indendenţei!

Dean Thompson: Vă mulţumesc pentru invitaţie.