Interviu cu dr. Peer Gebauer, ambasadorul Republicii Federale Germania la București: „Nu există niciun motiv ca România să fie ţinută în afara Schengen”

Ambasadorul Republicii Federale Germania în România, dr. Peer Gebauer, vorbește despre parteneriatul germano-român, despre susținerea deplină pe care Berlinul o acordă Bucureștiului în cazul Schengen, despre perspectivele aderării României şi a Bulgariei la spaţiul de liberă circulaţie și despre cooperarea dintre Germania şi România în NATO şi Uniunea Europeană în vremurile dificile pe care le trăim.

Diplomatul german afirmă că preşedintele Germaniei, cancelarul, ministrul de externe lucrează pentru a-i convinge pe cei care au ezitări legate de admiterea României în Schengen. În planul securităţii, diplomatul german este optimist că vom vedea în continuare trupe germane în România.

Ambasadorul Republicii Federale Germania în România Peer Gebauer FOTO Adevărul

Domnule ambasador, Germania sărbătorește pe 3 octombrie Ziua Unității Germane. Ne amintim bucuria oamenilor din acele momente istorice care au dus la căderea Zidului Berlinului şi la reunificarea ţării. Dar este o zi istorică şi pentru europeni, pentru Uniunea Europeană de astăzi, rezultată şi ca urmare a reunificării Germaniei.

Este adevărat, Ziua Reunificării Germane este un motiv de bucurie, este o realizare istorică ce a dus la unificarea ţării în mod pașnic. Dar este şi o zi în care ne arătăm respectul și recunoștința pentru partenerii noștri. Să nu uităm de curajul bărbaților şi femeilor din Germania de Est, dar şi din Europa Centrală și de Est, în mod special și din România, care au contribuit, ieșind în stradă, la căderea comunismului, la căderea Zidului Berlinului, la prăbușirea Cortinei de Fier. Deci este și o zi de recunoștință pentru partenerii noștri.

Cum caracterizați nivelul relațiilor germano-române în prezent?

Relațiile germano-române au fost bune, dar s-au intensificat foarte mult în ultimii doi ani. Relațiile au căpătat o relevanță și importanță strategică. Este o dezvoltare foarte pozitivă pentru cooperarea noastră, iar motivul rezidă în situația geopolitică. Aveți dreptate, în 1989 și în anii 1990, când Războiul Rece s-a încheiat, aveam sentimentul că am ajuns, probabil, la sfârșitul istoriei, că nu vor mai fi războaie şi că vom lăsa trecutul în urma noastră. Acum vedem un război convențional în toată puterea cuvântului, purtat în mijlocul Europei, vedem agresiunea rusă ilegală împotriva Ucrainei şi acest lucru a demonstrat importanța parteneriatelor. În acest sens, România și-a crescut importanța pentru Europa, pentru restul lumii și în mod special pentru Germania. De aceea, sunt bucuros să fiu aici în aceste momente, să lucrez pentru aceste relații.

Avem un parteneriat care a depășit 30 de ani.

Anul trecut am sărbătorit 30 de ani ai acestui parteneriat de prietenie și cooperare semnat în 1992. Politic, cooperăm în cadrul NATO, în cadrul Uniunii Europene și mereu putem să ne bazăm pe România ca pe un partener constructiv și de încredere. Acesta este unul dintre pilonii-cheie ai relației noastre. În plus, avem excelente relaţii economice şi culturale. Din punct de vedere economic, Germania este cel mai important partener comercial şi, de facto, cel mai mare investitor în România. Companiile germane care vin în România, vin pe termen lung, nu vin ca să facă rapid bani şi să plece. Din contră, vin să investească şi să rămână. Este un aspect pozitiv.

Care sunt cele mai importante lucruri care s-au schimbat în ultimii doi ani de când sunteți ambasador în România?

Am văzut o creștere a vizitelor și contactelor la nivel înalt. Președintele Germaniei a fost de două ori în România, a fost nu numai la Bucureşti, dar şi la Sibiu, şi la Timişoara. Cancelarul Olaf Scholz a fost în vizită anul acesta în aprilie, ministrul de Externe a venit de două ori. Acestea sunt doar cele mai importante, avem și numeroase vizite ale oficialilor de rang înalt, ale membrilor parlamentului. Aceasta este o indicație clară a modului în care lucrurile s-au schimbat. Rațiunea acestei dezvoltări stă în faptul că România a devenit mult mai importantă, dată fiind situația geopolitică. România este statul membru UE cu cea mai lungă frontieră cu Ucraina. Şi acest lucru a contat de la început, când am văzut fluxul de refugiați din Ucraina, când ajutorul umanitar a fost trimis în Ucraina. Acum România joacă un rol extrem de important în ceea ce privește exportul de grâne ucrainene. Relevanța României a crescut şi asta se traduce în creșterea cooperării cu Germania.

În ciuda războiului din Ucraina, se menține interesul companiilor germane de a investi în România?

Nu am văzut ezitări. Din contră, mai multe companii privesc către România. De ce? Sunt companii care au plecat din Rusia și din Belarus. Pentru aceste companii, România este un loc unde își pot relua afacerile. În al doilea rând, fiecare îşi dă seama că România, date fiind poziția și geografia, va juca un rol sporit când va fi vorba despre reconstrucția Ucrainei. Cred că vom vedea mai multe investiții și mai mult angajament internațional în România.

Credeți că România poate fi o bază pentru reconstrucția Ucrainei?

Cu siguranță. Nu va fi singura țară, dar va fi. Multe lucruri care se vor întâmpla în Ucraina vor trece prin România. Cred că este o bună oportunitate de dezvoltare pentru România.

Războiul din Ucraina ne îngrijorează pe toți. Recent am văzut ce s-a întâmplat, resturi de dronă au fost găsite pe teritoriul românesc, ridicând îngrijorări de securitate. Cum privește Germania situația și cum acționează ca partener în cadrul NATO?

Recentele incidente de la granița României cu Ucraina sunt foarte îngrijorătoare. Toţi am arătat deplină solidaritate cu România. A fost foarte apreciat faptul că România a avut o poziție sobră și rațională în reacțiile privind aceste incidente. Ne confruntăm, NATO se confruntă, cu un război lângă granițele noastre, este important să avem legături strânse, si din punctul de vedere al Guvernului Federal, România a informat bine partenerii NATO la Bruxelles. Trebuie să ne gândim care sunt cele mai bune măsuri pentru a face față acestor amenințări. Nu sunt soluții simple, ca întotdeauna în politică. Statele Unite au decis să trimită în plus avioane F16 pentru a susține România în operațiunile de poliție aeriană, Germania ar putea urma. Am mai făcut asta în trecut. Ne gândim şi la alte măsuri de sprijinire a României. România merită solidaritate deplină.

La recenta sa vizită în Germania, premierul Marcel Ciolacu a primit un răspuns negativ la propunerea ca Germania să trimită trupe în România. Este o decizie definitivă sau se poate schimba ceva, ținând cont de evoluțiile din ultima vreme?

Cred că a fost vorba despre o neînțelegere la conferința de presă, când s-a crezut că ar fi vorba ca Germania să trimită noi trupe imediat, ceea nu era cazul. Dar Germania a fost prezentă în România în trecut, în cadrul poliției aeriene de protejare a spațiului NATO. Germania are în mod constant soldați în cadrul Comandamentului Corpului Multinațional Sud-Est de la Sibiu, Germania va fi prezentă în viitor în cadrul exercițiilor de lungă durată care vor avea loc anul viitor şi după aceea. Timp de săptămâni, soldații germani vor fi teren aici, cooperând cu partenerii români. Simțim că în vremuri de criză, mai ales în cazul României, care se confruntă cu o amenințare directă, este nevoie să ne arătăm solidaritatea. De aceea eu sunt optimist că vom vedea în continuare trupe germane în România, într-un fel sau în altul. În acest sens, revenind, cred că răspunsul (de la Berlin n.n.) a vizat doar trimiterea de trupe în viitorul imediat. Cum ştiţi, Germania este foarte activă în alte ţări de pe Flancul de Est, construim o brigadă în Lituania, dar sunt sigur că Germania va fi prezentă în viitor în România.

Exportul de grâne ucrainene este foarte important, nu numai pentru România, dar şi pentru Uniunea Europeană, pentru securitatea alimentară a milioane de oameni din întreaga lume. Ce face Germania pentru asigurarea securității acestor exporturi, vedem mine în Marea Neagră, ameninţări şi incidente.

Ceea ce face Rusia este foarte cinic. Evident, încearcă să creeze foamete și haos în țările din Sudul Global prin blocarea exporturilor ucrainene și prin țintirea în mod deliberat a infrastructurii necesare acestor exporturi. Nu putem sublinia îndeajuns cât de rău este acest comportament al Rusiei în aceasta privință, punând în primejdie viața a milioane de oameni pe întregul glob. Rolul României este important, felicit România şi mulţumesc României pentru rolul foarte important pe care îl joacă în ultimul an şi jumătate. România îşi creşte capacitatea de export a grânelor ucrainene, am văzut declarația de dublare a cantităților lunare, la 4 milioane de tone, ceea ce este o veste foarte bună. Vom continua să sprijinim România, se poate face acest lucru prin fonduri europene, prin contribuția Germaniei. Important este că România este singura țară dintre cele mai afectate care nu a luat măsuri unilaterale împotriva importurilor ucrainene pe piața locală. Unele ţări au luat măsuri unilaterale până când reglementările UE au intrat în vigoare în primăvara trecută. Văd că România a ajuns la o înţelegere cu Ucraina şi trebuie felicitată pentru această abordare.

Cum poate fi rezolvată această dispută între ţări ca Polonia, Ungaria, Slovacia şi Uniunea Europeană?

Ucraina are nevoie de aceste piețe pentru a supravieţui. Uniunea Europeană a acceptat aceste exporturi pe piaţa locală pe lângă tranzitul către alte pieţe. Desigur, acest lucru afectează piaţa locală. În ceea ce priveşte modul cum tratăm această dilemă, România este un bun exemplu. În trecut a aşteptat să vină Comisia Europeană cu o soluție şi nu a luat măsuri unilaterale, acum România a făcut pasul următor, să discute acest lucru cu Ucraina. Nu împotriva Ucrainei, ci în cooperare cu Ucraina. Este exact cel mai bun mijloc prin care această chestiune poate fi abordată, prin sistemul de licenţe în care ambele guverne vor decide ce importuri sunt posibile.

Un subiect fierbinte în România şi nu numai este intrarea în Schengen. Cancelarul Austriei, Karl Nehammer, este inflexibil, refuză să-şi schimbe poziţia, chiar dacă lideri europeni ca Olaf Scholz, cancelarul german, au încercat să-l convingă. Ce poate face Germania mai mult, pentru că mai este doar o fereastră de oportunitate de câteva luni în acest an.

Daţi-mi voie să spun din start că Germania sprijină pe deplin intrarea României în Schengen. Nu este un rezultat al faptului că vrem să fim drăguţi cu România. Este în interesul Germaniei să avem România şi Bulgaria în Schengen, pentru că știm că vom deveni astfel mai puternici. Va fi nu numai efectul economic pozitiv pentru companiile românești şi cele germane, dar din punct de vedere politic este un mesaj necesar şi meritat. România îndeplinește toate criteriile tehnice de mult timp, ele au fost verificate de mai multe ori, nu este niciun motiv ca România să fie ținută în afara spațiului Schengen. De asemenea, intrarea României în Schengen ar face mai eficientă ajutorarea Ucrainei prin exporturile de cereale, reconstrucţie, sunt multe motive. România merită să intre în Schengen, de aceea suntem foarte vocali şi foarte activi în procesul de susținere pentru România. Cancelarul german, preşedintele, ministrul de externe, toţi lucrează pentru a-i convinge pe cei care au ezitări. În ceea ce priveşte ezitările, un element-cheie este că avem o problemă cu migraţia. Fără îndoială că așa este, dar nu poate fi rezolvat ținând România în afara Schengen. Pentru că România, în evaluarea noastră şi conform cifrelor Frontex, nu este gazda fluxurilor migratoare principale, sunt alte rute. Soluţia nu este să ținem România afară. Lucrurile trebuie tratate diferit.

Cât timp o ţară poate bloca prin dreptul de veto, nu se poate schimba nimic.

Când vine vorba despre afaceri europene pot apărea frustrări, dar niciodată nu trebuie să renunţi la speranţă şi la optimism. Am văzut situaţii în Uniunea Europeană când anumite procese au fost complet blocate, dar la final liderii au găsit căi de a merge mai departe. Nu trebuie să renunţi niciodată, trebuie să continuăm să lucrăm. Acesta este lucrul corect de făcut, în acelaşi timp trebuie să ne preocupăm și de celelalte probleme cum este migraţia, dar nu trebuie să le legăm una de alta. Nu ar fi corect.

Migrația ilegală este o realitate, vedem ce se întâmplă în sudul Europei, dar România nu este parte a Schengen şi nu poate fi blamată pentru slăbiciunile sistemului Schengen.

Nu există niciun motiv ca România să fie ţinută în afara Schengen, din contră, ne facem rău singuri. Este contra interesului Germaniei şi al Uniunii Europene să ţinem România şi Bulgaria în afara Schengen şi vom continua să insistăm pentru o soluţie în acest domeniu. Mai ales pentru că România joacă un rol atât de important în aceste vremuri tulburi. Ştiu că nu este o consolare pentru România, dar cu câţiva ani în urmă nu aţi avut atât de multă susținere pentru intrarea în Schengen, erau mult mai multe obiecţii. Acum vedem o dezvoltare în creşterea susținerii pentru România, dar în final trebuie să nu existe niciun veto, pentru că o ţară poate face diferenţa. Asta ne aduce la procedura de vot, în general, în Europa. Pentru că devine o problemă modul în care Europa poate să fie funcţională şi să lucreze eficient.

Credeți că România are șanse să obțină o decizie privind Schengen în acest an?

Da, categoric există o şansă, nu pot să spun cât de mare, este un angajament clar al UE şi al preşedinţiei spaniole ca subiectul să fie pus pe agendă în momentul în care va apărea oportunitatea să avem România şi Bulgaria în Schengen. Nu trebuie să renunţăm, nu trebuie să renunţăm să lucrăm pentru această oportunitate. Trebuie ca vocile noastre să se audă, pentru că România şi Bulgaria merită să fie în spaţiul Schengen. Și mai trebuie să găsim căile să unificăm păreri diferite, pentru a ne atinge scopul.

Anul viitor vor fi alegeri europene şi sunt îngrijorări privind fenomene ca dezinformarea, manipularea, creșterea extremismului, a naționalismului. Cum sunt percepute astfel de fenomene şi îngrijorări în Germania?

Cred că suntem cu toții îngrijorați de vocile de la extremele spectrului politic care militează pentru soluții antieuropene, proruse. Aceste voci se hrănesc cu narativele rusești, dar sunt şi rezultatul provocărilor economice ale vremurilor noastre. Am avut pandemie, acum ne confruntăm cu războiul care creează dificultăți economice pentru ţările noastre. În România, inflația a crescut, au crescut prețurile, costurile cu energia, asta s-a întâmplat în multe țări europene, inclusiv în Germania. Toate aceste fenomene favorizează un mediu politic în care apar și tendințe extremiste. Mă îngrijorează alegerile europene? Da, mă îngrijorează. Este nevoie ca oamenii să înțeleagă că Uniunea Europeană este soluția, nu problema. Ideea ieșirii din modul de cooperare european va produce foarte multe daune. Răspunsul european este răspunsul bun. Trebuie să ne asigurăm că oamenii înțeleg că ne este cel mai bine în Uniunea Europeană. Asta nu înseamnă că tot ce fac guvernele noastre sau UE este perfect, putem să criticăm. Dar este necesar să fim constructivi când criticăm, să oferim soluții mai bune. Extremiștii blamează elitele şi sistemul politic pentru că nu performează, dar ei nu sunt soluția.