Analiză Haos și manipulare în SUA. Ce dezvăluie un specialist româno-american în securitate despre violențele de peste ocean
0Revoltele din SUA nu au apărut din neant, iar dincolo de unele erori ale administrației Trump există și alte cauze, despre care se vorbește puțin spre deloc. Expertul în securitate Hari Bucur Marcu explică de ce rivalii lui Donald Trump, democrații, nu sunt deloc străini de ceea ce se întâmplă peste Atlantic.
America a fost cuprinsă de focul revoltelor interne, iar lucrurile sunt destul de neclare. În timp ce mass-media care îi susține pe dușmanii lui Donald Trump, partidul democrat, îl acuză pe președintele american că a scos armata în stradă împotriva demonstranților, presa favorabilă președintelui susține că violențele declanșate de cei prezenți la mintinguri au provocat reacția autorităților. Cetățean american și foarte bun cunoscător al realităților din SUA, expertul în securitate Hari Bucur Marcu a făcut o radiografie a situației și analizat mersul evenimentelor.
„Mă solicită un prieten virtual să îi explic oare ce se întâmplă de-adevăratelea în Los Angeles, California, Statele Unite ale Americii, în condițiile în care omul încerca în zadar să se lămurească despre ce e vorba, de la CNN, care îl acuză pe președintele Trump personal că ar fi provocat demonstrațiile violente din ultimele patru zile, prin faptul că ar fi trimis în stradă membrii Gărzii Naționale a Californiei, în condițiile în care tot CNN relatează că mai întâi demonstrațiile au devenit violente, la adresa forțelor de ordine prezente în stradă (incendieri ale mașinilor de poliție, asaltul asupra sediilor autorității pentru imigranți, bombardarea polițiștilor cu blocuri de beton sfărâmițate cu ciocanul etc.) și abia apoi președintele Trump ar fi mobilizat federal Garda Națională, pentru protecția polițiștilor și șerifilor, care nu mai făceau față asalturilor violente. I-am răspuns cu aceeași prietenie virtuală și am să vă spun aici ce i-am răspuns, cu observația de avertizare că mă adresez doar celor care pot citi cele scrise cu suficientă amabilitate față de mine, toți ceilalți fiind invitați să renunțe la lectură. Zic asta, deoarece, în răspunsul meu, nu veți găsi nicio înjurătură la adresa președintelui american Donald Trump, ceea ce, în ochii unora mai săraci cu duhul ar însemna că aș fi “trumpist“, indiferent ce ar însemna pentru ei calificativul ăsta. Deci, dacă faceți parte dintre ei, mai bine renunțați să mă citiți, decât să vă faceți nervi degeaba, pentru că eu nu am oricum de gând să îmi schimb atitudinea”, arată expertul pe Facebook.
De ce îl „toacă” CNN pe Trump
În continuare, Hari Bucur Marcu explică cauzele care stau la originea evenimentelor și modul în care au evoluat lucrurile în Statele Unite ale Americii, dar s-a referit și la televiziunea CNN, cunoscută pentru faptul că este una dintre uneltele partidului democrat american și este folosită ca vârf de lance pentru a-l discredita pe Trump.
„În primul rând, i-am răspuns prietenului meu virtual că nu a făcut bine încercând să se lămurască despre ce e vorba cu violențele de stradă din Los Angeles, de la CNN. I-am adus trei argumente rapide. Deși acronimul CNN înseamnă Cable News Network, în clasamentul audienției companiilor de știri prin cablu americane, CNN este în cădere liberă, de ani buni, iar în ultimul timp a ajuns la scoruri de televizune locală. Ei și-au schimbat chiar sloganul, din CNN - sursa de știri cea mai de încredere, în CNN - cei mai mulți care se uită la CNN își iau de acolo știrile, față de oricare altă sursă de știri (la care mai apelează ei). CNN nu se mai finanțează din audiență (a fost o vreme, tare demult, când CNN a revoluționat industria știrilor, fiind prima care se finanța din audiență), ci din sponsorizări. Este suficient să vedeți ce reclame au, unde își au sediile internaționale, cine le sunt vedetele și veți înțelege și cine le sunt sponsorii. Deci, credibilitatea lor este egală cu interesul sponsorilor. Care interes al sponsorilor rar se nimerește să fie același cu al publicului american sau internațional”, mai spune el.
Hari Bucur Marcu o spune direct: CNN se află cu arme și bagaje în tabăra democraților și anti-republicani. Și nici măcar nu încearcă să ascundă această poziționare.
„În materie de opțiuni politice americane, CNN este declarat un post anti-Trump și, prin extensie, anti-partidul Republican. Ca urmare, redactarea știrilor se face cu acest defect de parțialitate. Deși câteva vedete care exageraseră cu anti-trumpismul au părăsit între timp CNN (inclusiv din conducerea postului), nu pentru că erau anti-Trump, ci pentru că pierduseră audiența celor care se săturaseră de exagerări din ălea, orientarea propagandistică antitrumpistă a postului nu a fost abandonată”, mai spune Hari Bucur Marcu.
E mâna democraților
El s-a referit și la faptul că guvernatorul Californiei, democratul Gavin Newsom, nu este chiar străin de situația existentă.
„Rezultă din astea trei observații argumentate pe scurt că nu e bine să ne formăm vreo idee despre ce se întâmplă pe undeva prin America, nu mai vorbim prin Lume, de la CNN. Decât dacă facem parte din acea minoritate tot mai îngustă, care se hrănește din înjurături anti-Trump. În al doilea rând, i-am răspuns prietenului meu că, la Los Angeles pe stradă (chiar și pe autostradă, la un moment dat) se joacă în principal o scenetă politică de anvergură mai mare decât California. Pe de o parte, îl avem pe guvernatorul Californiei, Gavin Newsom, care are ambiții declarate și evidente de a deveni imaginea, dacă nu chiar leaderul Partidului Național american, partid aflat în criză majoră de leadership, în condițiile în care baza socială a partidului a devenit extrema stângă americană, populată masiv cu imigranți ilegali, nu numai cei din ultimii patru ani, ai administrației Biden (se vorbește despre 10 - 12 milioane dintre ei), ci și din actuala generație (se vorbește despre vreo alte 10 - 20 milioane). Așa că, în mod natural, guvernatorul californian Newsom este practic obligat să devină imaginea acelei baze a partidului, care protestează zilele astea în California și în alte locuri, împotriva politicii Adiminstrației Trump de alungare din Statele Unite a ilegalilor primiți de Biden (ba chiar ademeniți de Biden, ori de cine formula deciziile la Casa Albă, că nu se mai știe exact cine conducea America, pe vremea mandatului său)”, explică Hari Bucur Marcu.
Nu întâmplător, Newsom încearcă să amplifice aceste demonstrații, în timp ce Donald Trump nu poate să treacă cu vederea faptul că a fost votat pentru a opri imigrația ilegală, susținută de rivalii democrați.
Cartelurile drogurilor, Hamas și Triadele chineze și-au dat mâna în SUA
„Toate gesturile, toate vorbele, toate atitudinile sale, referitor la subiectul demostrațiilor violente de stradă in Los Angeles poartă această amprentă a imaginii pe care Newsom vrea să și-o creeze, mai ales în rândul propriilor săi simpatizanți. Pe de cealaltă parte, îl avem pe președintele Donald Trump, a cărui cea mai mare realizare din primele patru luni de mandat este închiderea frontierei de stat cu Mexicul, astfel încât, de la multe mii de cazuri zilnice de pătrundere ilegală în Statele Unite s-a ajuns la câteva zeci. Doar că promisiunea electorală, care i-a adus lui Trump cele mai multe voturi, a fost nu numai închiderea frontierelor, deci oprirea valului de imigranți la graniță, ci și trimiterea înapoi, în țările de origine, a tuturor celor 10 - 12 milioane de imigranți ilegali, intrați în ultimii patru ani, dintre care se estimează că între 300 și 500 de mii dintre ei ar fi infractori, criminali chiar”, adaugă expertul.
În plus, Donald Trump a declarat război cartelurilor drogurilor din Mexic care își vând marfa în SUA, iar în ultimii ani colaborează cu triadele chineze în traficul cu Fentanyl.
„Și asta nu ar fi fost nimic. Dar valul de imigrări ilegale a prilejuit un trafic amplu cu Fentanyl (un opioid sintetic, cu substanța activă produsă în China), care a provocat moartea a zeci, dacă nu sute de mii de americani. Apoi, același val de imigrări ilegale a prilejuit un masiv trafic de persoane, căruia i-au căzut victime sute de mii de femei și tot sute de mii de copii (nici acum nu se știe unde au ajuns în America câteva sute de mii dintre acești copii). Ca să nu mai vorbim despre faptul că cartelurile mexicane s-au îmbogățit înzecit, de pe urma valului de imigranți veniți prin Mexic, din toată lumea, la încurajarea Administrației Biden”, mai spune Hari Bucur Marcu.
În atare situație, Donald Trump nu face decât să declanșeze o veritabilă ofensivă la adresa bandelor de infractori și a imigranților ilegali.
„Așa că Trump, prin agențiile federale abilitate, inclusiv prin agenția de control al imigrărilor (faimoasa deja ICE) a demarat un program amplu de identificare și deportare a imigranților ilegali, cu prioritate (dar nu în exclusivitate) fiind vizați cei care erau deja condamnați ca infractori sau asupra cărora existau deja ordine de deportare, emise de instanțe de judecată americane. Unul dintre argumentele legale aduse de administrația Trump pentru susținerea pachetului acestuia de măsuri de deportare în masă (deocamdată nu s-a atins vreo masă critică, care nici nu s-ar atinge decât dacă deportările ar deveni de 10 - 15 ori mai numeroase decât în prezent) a fost invocarea unei legi de demult, care permitea președintelui să deporteze persoane aflate pe teritoriul Statelor Unite, ca și când acestea s-ar fi aflat acolo ca urmare a unei invazii. Cum ar veni, dacă un stat ar invada Statele Unite, președintele Statelor Unite ar putea să îi trimită invadatorului înapoi cetățenii săi, cu care a făcut invazia”, mai afirmă el.
Spre disperarea rivalilor săi din partidul democrat, Donald Trump ar putea să aibă succes cu această acțiune.
„Ei bine, în disperare de cauză că un asemenea program trumpist ar putea să aibă succes, iar obiectivele avute în vedere de democrați, prin facilitarea influxului de imigranți ilegali cu milioanele, să nu mai poată fi atinse (se vorbește de schimbarea demografiei electorale în principal, dar milioanele de imigranți ilegali sunt și cel mai bun pretext pentru alocarea de zeci, dacă nu sute de miliarde de dolari pentru subzistența lor în America, către firme care devin astfel și mai bogate), leaderii din Partidul Democrat au luat ce măsuri au găsit ei de cuviință, pentru a pune piedici, dacă nu chiar pentru a bloca complet acest program”, sintetizează expertul.
Democrații nu asistă însă pasiv la ceea ce se întâmplă. „Au apelat la judecători pe care tot ei îi promovaseră, pentru a da ordine de oprirea programului, au atacat în justiție baza legală a programului de deportare în masă, au invocat principiul de drept că, deși imigranții au fost acceptați în masă să intre în America (au primit ordine individuale să se prezinte în fața unui judecător, doar că acele prezentări erau programate în următorii 3 - 5 ani), deportarea lor ar trebui făcută om cu om, fiecare caz trecut printr-o curte de justiție, au ales cazuri nominale pe care să le susțină mediatic, au votat împotriva pachetului legislativ care prevede, printre altele, finanțarea pentru următorii ani a programului de deportări, iar de câteva zile încoace, în California, au încurajat demonstrații de protest, care au devenit violente (deși politicienii democrați/liberali zic că nu încurajează violența)”, consideră Hari Bucur Marcu.
Cine sunt protestatarii
De altfel, mai spune expertul, mulți dintre demonstranții violenți au interese directe politice ca Donald Trump să eșueze sau chiar sunt imigranți ilegali.
„Deci avem de-a face cu atitudini politice, și de o parte, și de cealaltă. Atitudini rezulate din politici complet divergente, privind imigrația ilegală, în Statele Unite. Doar că, în același timp, vorbim despre oameni. Despre ființe umane, prinse în acest joc politic american. Oameni care își joacă astfel propria lor fericire, dacă nu chiar propria lor viață. Iar mulți dintre ei își joacă și soarta membrilor de familie, mai ales a copiilor, care sunt și ei folosiți cu deplin cinism, pentru a forța rămânerea în America a părinților. Așa că cel puțin o parte dintre protestatari sunt dintre cei care se văd amenințați cu deportarea fără să aibă altă vină decât cea de a fi răspuns invitației nescrise a administrației americane precedente, de a veni și de a trăi în Statele Unite, chiar dacă nu demaraseră vreun procedeu standard de obținere a vizei de rezidență. Și nu numai că ar fi amenințați cu deportarea”, mai scrie expertul.
El amintește și de ultimele acțiuni ale administrației Trump și de noul pachet legislativ care va fi votat de senatorii americani.
„Noul pachet legislativ propus de Trump și aflat în prezent în dezbaterea Senatului Statelor Unite (one Beautiful Big Bill) prevede renunțarea la fondurile prevăzute în prezent pentru asistență medicală și chiar umanitară, acordată milioanelor de imigranți ilegali, ceea ce, dacă pachetul devine lege, va duce la mari dificultăți de subzistență pentru mulți dintre acești imigranță, pentru care întoarcerea la ei acasă ar însemna însă o și mai mare tragedie personală și/sau de familie. Ce vină au ei că s-a schimbat administrația federală, ceea ce a dus și la inversarea politicii de imigrare americană? Doar că demonstrațiile violente, pe care le-am văzut cu toții pe ecranele televizoarelor sau prin intermediul rețelelor de socializare virtuală ne-au arătat că dreptate ar avea mai degrabă Trump, decât opozanții democrați/liberali.”
Nu în ultimul rând, Hari Bucur Marcu a remarcat faptul că printre demonstranți au apărut și steaguri Hamas, iar steagul Statelor Unite a fost ars, ceea ce arată o nouă perspectivă.
„În mod aparent paradoxal, demonstranții violenți au ales să fluture steaguri ale statelor de proveniență (mai ales steagul Mexicului, dar s-au văzut și alte steaguri, din America Latină, dar și steagul Hamas) și în același timp să ardă steagul Statelor Unite ale Americii. Dacă avocații administrației Trump se vor duce în instanțe cu aceste imagini, atunci când se vor judeca cauzele prin care democrații încearcă să invalideze apelul la legislația privind invazia, care ar justifica deportarea în masă, pe bază de decizie prezidențială, vor putea arăta că există o legătură directă între imigranții ilegali, invadatori în masă și statele ai căror cetățeni sunt. Ceea ce ar face irelevant întregul caz constituit de democrați, pe tema asta”, susține Hari Bucur Marcu.
De ce a apelat Trump la militari
Pe de altă parte, mobilizarea forțelor armate americane face parte din aceeași logică a combaterii invaziei prin imigrația ilegală.
„În al treilea rând, a trebui să îi explic prietenului meu virtual, înainte de a se fi plictisit cu explicațiile anterioare cam lungi după gustul său, că și mobilizarea forțelor armate, inițial a Gărzii Naționale a Californiei și apoi a unei unități de pușcași marini (Marine Corps, care încă nu au ajuns în stradă) face parte din aceeași logică a combaterii invaziei prin imigrația ilegală. În contextul în care, deși Garda Națională a oricărui stat american este formată din membri ai miliției locale și se află sub autoritatea Guvernatorului statului respectiv, mobilizarea și trimiterea ei în misiune se face de Președintele Statelor Unite, la cererea guvernatorului (dar asta nu e o condiție obligatorie).”
În final, el a explicat motivele care l-au determinat pe Donald Trump să apeleze la militari.
„De ce a apelat Trump la militari, încă din primul moment în care s-au produs violențe și mai ales agresarea membrilor forțelor de ordine? Deoarece există precedente, cele mai recent fiind din vara anului 2020, când demonstrațiile de stadă devenite violente (soldate în final cu pagube materiale de miliarde, cu zeci de vieți omenești pierdute, cu mii de membrii ai forțelor de ordine răniți, cu mii de inculpați pentru acte de violență) ar fi putut fi ținute sub control prin prezența gărzilor naționale din statele respective, doar că guvernatorii acelor state sau primarii acelor orașe au refuzat oferta președintelui de atunci al Americii, care nu întâmplător era același Donald Trump, doar că de data aceea era Președintele cu numărul 45, iar acum este 47. Diferența este că, în urmă cu cinci ani, Trump a ridicat din umeri, când guvernatorii și primarii au refuzat oferta sa de a curma violențele, distrugerile, victimele, prin trimiterea Gărzii Naționale, pe când acum a intervenit din prima, chiar dacă guvernatorul Newsom s-a opus. Ba chiar l-a și chemat pe Trump în judecată, că cică ar fi încălcat Constituția (nu e nicio lege pe care să o fi încălcat), apelând la Garda Națională. Cam asta am explicat eu, după cum m-am priceput mai bine”, a încheiat Hari Bucur Marcu.
Se încarcă comentariile...
