Cariera controversată a președintelui Autorității Electorale Permanente: PSD a fost firul roșu

Alegerile din acest an au fost cele mai controversate din istoria postdecembristă, cu numeroase acuzații de fraudare a voturilor. În Fruntea Autorității Electorale Permanente se află un președinte la fel de controversat.

Toni Mihail Greblă a fost numit în 2023 în fruntea AEP, la propunerea Parlamentului Foto: SGG.gov.ro

Toni Mihail Greblă era un avocat necunoscut la Judecătoria Târgu Cărbunești, din județul Gorj, la 22 decembrie 1989. Atunci a mers în centrul municipiului Târgu Jiu și a condus Revolușia din Târgu Jiu, care a fost pașnică, fără persoane decedate sau rănite. A fost momentul care l-a propulsat pe Greblă în fruntea Frontului Salvării Naționale și a județului Gorj, unde a ocupat timp de trei ani funcția de prefect, până în 1993, după care a fost prim secretar la Misiunea Permanentă a Romnâniei pe lângă Oficilil European al Națiunilor Unite și alte Organizații Internaționale din Geneva, pentru încă patru ani.

„Am intrat în sediu împreună cu vreo trei-patru cetăţeni. A ieşit primul secretar, Ion Anastasiu, care a zis ceva de genul «poporul a învins». N-a opus niciun fel de rezistenţă. Eu eram avocat şi m-a recunoscut lumea ca lider. Am vrut să fiu prezent acolo ca să nu se înfrângă revoluţia. Apoi am văzut că e cam haos, se dăduse foc la cărţi şi mă temeam să nu fie incendiată clădirea. Am zis: «Gata, gesturile simbolice le-am făcut, ajunge»”, a povestit Greblă momentul Revoluției de la Târgu Jiu.

A fost, apoi, lector universitar la universitatea din Târgu Jiu, iar în perioada 2000-2003 a mai ocupat o dată funcția de prefect.

Ulterior a fost consilier al Ministerului Administrației și Internelor, după care timp de trei ani a fost director general al Asociației Patronale Miniere din România, pe perioada 2005-2008. A fos senator PSD între 2012 și 2013, dup care a fost propulsat în funcția de judecător la Curtea Constituțională, fiind susținut de PSD.

Trimiterea în judecată și achitarea

A urmat un alt moment controversat în anul 2015, Toni Greblă a fost trimis în judecată pentru trei infracţiuni de trafic de influenţă, dintre care una în formă continuată, efectuare de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia în scopul obţinerii pentru sine şi pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, constituirea unui grup infracţional organizat şi pentru fals în declaraţii în formă continuată (13 acte materiale).

Ion Bîrcină, administrator al mai multor societăţi comerciale și finul lui Greblă, a fost trimis în judecată pentru cumpărare de influenţă şi constituirea unui grup infracţional organizat. Potrivit rechizitoriului întocmit de procurori, în perioada 2010 – 2015, Toni Greblă, în timp ce era senator în Parlamentul României (2010 – 2013) şi, ulterior, judecător la Curtea Constituţională (2013 – 2015), ar fi pretins şi primit de la afaceristul Ion Bîrcină o serie de bunuri, printe care o mașină BMW Seria 5. În schimbul acestora, Greblă i-ar fi promis lui Bîrcină că va interveni şi va determina diferiţi funcţionari publici (din cadrul societăţilor şi companiilor naţionale cu capital de stat, ministere, autorităţi publice centrale şi locale) să îndeplinească şi să urgenteze realizarea unor acte ce intrau în atribuţiile de serviciu ale acestora, astfel încât firmele controlate de Bîrcină (cu interese în domenii de activitate diversă – energie, transport fier vechi ş.a.) să obţină contracte comerciale sau alt tip de facilităţi comerciale.

Toni Greblă, secretarul general al Guvernului și fost judecător la CCR, a fost achitat definitiv de instanța supremă, pentru acuzațiile de corupție aduse de procurorii DNA. Și ceilalți inculpați din dosar au fost achitați de completul de 5 judecători.

În anul 2019, instanța supremă a respins apelul procurorilor DNA și a menținut astfel decizia completului de trei judecători, care îl achitase pe Toni Greblă. Unul dintre judecători a făcut opinie separată, cerând condamnarea lui Greblă la doi ani de închisoare pentru trafic de influenţă, aceeași pedeapsă fiind cerută și pentru Ion Bîrcină, pentru cumpărare de influență. În mai 2018, instanța supremă îl achitase pe Toni Greblă pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de influenţă, efectuare de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia, constituirea unui grup infracţional organizat şi fals în declaraţii. Ca urmare Toni Mihail Greblă a revenit pe funcții înalte, fiind secretar general al Guvernului. În 2019, guvernul condus de Ludovic Orban l-a demis din funcție. 

În primăvara anului 2023, Toni Mihail Greblă a fost numit președintele AEP de către Parlament.