Atacul cu bombǎ de la Arad. De ce a fost lăsată în libertate Laura Crișan, fiica afaceristului ucis: „Cel mult indicii, nu probe”

Curtea de Apel București a respins cererea procurorilor de arestarea a Laurei Crișan și a presupușilor săi complici considerând cǎ anchetatorii au "cel mult indicii, nu probe" după 3 ani de anchetǎ. Femeia este suspectatǎ cǎ ar fi comandat atacul cu bomba în urma căreia tatăl ei, un potent om de afaceri din Arad, a murit.

De ce a fost lăsată în libertatea Laura Crișan. Foto: Inquam

"Judecătorul constată că toate acestea reprezintă cel mult indicii, nu probe, iar după trei ani de anchetă probatoriul administrat nu confirmă suspiciunea rezonabilă în sensul comiterii de către inculpaţi a acestor fapte de o gravitate deosebită", menționează judecătorii în motivarea deciziei prin care s-a respins arestarea Laurei Crișan și a celor doi presupuși complici.

Magistratul aminteşte faptul cǎ în dosar au fost realizate măsuri de supraveghere tehnicǎ - filaj si interceptarea comunicațiilor, date despre tranzacțiile financiare - timp de 3 ani, însǎ  "cu toate acestea, ceea ce se expune în referatul Parchetului constituie (..) simple indicii, iar nu probe care să fundamenteze suspiciunea rezonabilă că inculpaţii ar fi comis faptele de care sunt acuzaţi şi care – în esenţă – sunt de o gravitate incontestabilă".

Judecătorul menționează cǎ "faptul că există necesitatea identificării autorilor omorului nu echivalează cu obligaţia judecătorului de a dispune luarea unor măsuri preventive faţă de persoane cu privire la care nu este fundamentată suspiciunea rezonabilă că ar fi comis faptele de care sunt acuzate".

Mai mult, explicǎ acesta, nu se pot lua măsuri preventive bazate "pe simple indicii sau supoziţii, indiferent de caracterul stringent al necesităţii validării unei ipoteze a anchetei".

Martorul care ar putea face luminǎ

În motivare se face referire și la declarația unuia dintre suspecți, Florin Alexandru Lind: 

"Din declaraţia acestui suspect, în limitele în care a putut fi analizată de către judecătorul de drepturi şi libertăţi având în vedere cadrul procesual, rezultă că acesta relatează mai multe informaţii şi ipoteze care nu au fost menţionate de Parchet în referat şi care nu au fost verificate în cadrul anchetei penale, urmând probabil ca aceste aspecte să facă obiectul investigaţiei penale, pentru a se putea verifica credibilitatea declaraţiilor suspectului cu privire la aceste chestiuni".

Concret, bărbatul este cel care ar fi procurat dispozitivul cu care s-a pus în aplicare atacul, spun procurorii. Acesta le-a spus anchetatorilor cǎ a fost abordat de ceilalți doi presupuși complici ai Laurei Crișan - Sebastian Ilie Bulbu și Adrian Bogdan Horodincǎ - și ei lăsați în libertate.

Cum ar fi acționat

Lind le-a spus procurorilor cǎ substanțele explozibile folosite în atac ar fi fost testate anterior la periferia municipiului Arad.

"A mai detaliat şi telefonul pe care i l-au dat inculpații, telefon care l-a înlocuit pe cel pe care suspectul Lind îl folosise ulterior la prototipul de dispozitiv pe care l-a înmânat inculpaților. Învederează că cei doi inculpaţi, în special, aveau o relație mai apropiată cu Seba, adică cu inculpatul Bulbuc Sebastian Ilie, care i-a furnizat telefonul Alcatel achiziţionat cu două zile înainte, aspect documentat prin probatoriu. A montat acel telefon la dispozitivul artizanal pe care l-a conceput pentru detonare şi practic, printr-un apel telefonic, dispozitivul se conecta, nefiind necesar cu un prezumtiv interlocutor să răspundă. Iniţierea unui apel declanşa impulsul care arunca în aer încărcătura explozivă, ceea ce s-a şi întâmplat.

Totodată, pe baza imaginilor şi a listingurilor, respectiv a elementelor obţinute prin autorizarea judecătorului de drepturi şi libertăţi, este documentată prezenţa celor doi inculpaţi de sex masculin, Bulbuc Sebastian Ilie şi Horodincă Adrian Bogdan, în perimetrul în care fusese parcată iniţial, cu o seară înaintea faptei, maşina victimei Crişan Ioan. Acest aspect demonstrează faptul că cei doi inculpaţi au plasat în acea seară dispozitivul explozibil, pe care îl procuraseră anterior de la suspectul Lind, în habitaclul maşinii pe care urma să o conducă victima Crişan Ioan, cu referire la autoturismul Mercedes cu numărul specificat în anchetă. Martorul Lind a mai precizat că cei doi inculpaţi aveau şi cunoştinţe de mecanică, astfel că nu le-ar fi fost greu să plaseze în habitaclu acest dispozitiv. Locul unde a fost amplasat efectiv şi anume în spatele scaunului şoferului, cel din stânga, denotă faptul că nu putea fi descoperit cu uşurinţă, la o simplă deschidere a uşii", se arată în motivare.

Legătură cu fiica victimei

Potrivit acuzării, atacul cu bombǎ ar fi fost comandat de fiica victimei din motive financiare. 

"Astfel, inculpata Bîlcea Laura Oana, imediat după ce a obţinut certificatul de moştenitor, a retras din contul bancar aparţinând defunctului aproximativ 100.000 euro, o sumă importantă în raport de veniturile pe care aceasta, împreună cu familia, le avea anterior. De asemenea, a pus în vânzare trei imobile, case şi teren, fiind specificată valoarea în euro şi în lei, sume la fel de importante. Ulterior, a pus în vânzare şi alte imobile care nu sunt încă valorificate", se precizează în document. 

Procurorii invocǎ și atitudinea pe care ar fi avut-o în cadrul anchetei:

"În majoritatea covârşitoare a cazurilor în care o persoană din familie decedează rudele acesteia nu sunt refractare şi doresc să se realizeze o anchetă concretă care să se finalizeze cu descoperirea făptuitorilor. În schimb, din actele dosarului, rezultă că inculpata a avut o atitudine refractară şi de nepăsare faţă de rezultatul anchetei.

Atitudinea ulterioară, care reiese din supravegherea ambientală şi este parţial expusă în referatul Parchetului, denotă o atitudine mai mult decât indiferentă faţă de rezultatul anchetei şi că inculpata a profitat de moartea tatălui său, obţinând astfel interesul material pe care şi l-a dorit dinainte de săvârşirea infracţiunii în această modalitate".

În ceea ce îi privește pe cei doi presupuși complici, aceștia ar fi făcut achiziții care contrastau cu situația financiară anterioară. 

"Dacă în prima parte a anului 2021 şi anterior aveau o situaţie materială precară sau la limita normalului, ulterior săvârşirii faptei, îşi renovează case, achiziţionează autoturisme pentru care au achitat anumite preţuri şi au un comportament ce denotă că au dobândit un statut social mai bun şi au cheltuit bani pe care anterior nu îi aveau şi pe care nici nu îi puteau justifica prin documente, cum ar fi contracte de muncă sau alte activităţi care pot fi remunerate", spun procurorii, potrivit motivării. 

Anchetatorii spun cǎ unul dintre suspecți și-ar fi rezervat bilete la autocar și ar fi părăsit România la doar câteva ore după atentat, iar celălat și-ar fi schimbat înfățișarea. 

"Chiar dacă în privinţa inculpatului Bulbuc Sebastian Ilie nu s-a documentat că ar fi plecat, prin declaraţia suspectului Lind s-a atestat faptul că acesta s-a tuns, în sensul că şi-a schimbat radical înfăţişarea. Dacă anterior inculpatul avea o coadă de păr la care ţinea, conform declaraţiei suspectului, în ziua de luni subsecventă faptei a mers la acelaşi frizer, respectiv la numitul Lind şi s-a tuns, renunţând la această podoabă capilară, în opinia sa, chiar în contextul săvârşirii faptei, pentru a fi mai greu descoperit de autorităţi", scriu procurorii în referatul de arestare.

Procurorii spun ca victima avea o aplicație prin are își înregistra toate convorbirile telefonice și cǎ după ascultarea acestora nu a reieșit niciun element care sǎ arate cǎ ar fi avut relații de dușmănie. 

Fără nicio măsură preventivǎ

Magistratul explicǎ şi de ce nu a fost luată nicio altǎ masurǎ preventivǎ în acest caz:  "Totodată, judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii observă că inclusiv pentru a se dispune luarea măsurii controlului judiciar (cea mai blândă dintre măsurile preventive) este necesară existenţa unei baze factuale, având în vedere că legea procesual penală, respectiv prevederile art. 211 C.proc.pen. fac referire la dispoziţiile art. 202 C.proc.pen. care prevede că măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârşit o infracţiune, condiţie care – aşa cum s-a arătat – nu este îndeplinită în cauză".

Săptămâna trecută, la trei ani de la asasinat, procurorii au reținut-o pe Laura Crișan sub acuzația de omor calificat. Mai exact, femeia este suspectatǎ cǎ ar fi comandat atentatul în care milionarul Ioan Crișan a murit, motivul fiind de naturǎ financiară. Judecătorii au decis însǎ cercetarea femeii în libertatea.