EXCLUSIV Coșmarul Kamalei Harris și gafa lui Trump, analizate de un expert român. „Au fost și candidați cu orientare clar socialistă”

Kamala Harris se află pe val după ce a fost nominalizată pentru a candida la președiniția SUA. A fost o primă victorie, însă ea va trebui însă să-l înfrunte la alegeri nu doar pe Donald Trump, ci și aripa de extremă stânga din cadrul propriului partid. Însă și Trump are mai nou o mare problemă.

Va fi o luptă grea între Kamala Harris și Donald Trump. FOTO: Getty Images

Pentru Kamala Harris a fost o formalitate să obțină nominalizarea democraților drept candidată la președinția SUA. La Convenția Democrată de la Chicago, Kamala Harris, în prezent vicepreședinte al SUA, a fost oficial desemnată să-i reprezinte pe democrați în lupta pentru Casa Albă, cu o majoritate zdrobitoare.

Tensiuni printre democrați

Dincolo de zâmbete și de discursurile optimiste ale susținătorilor săi, în frunte cu Barack Obama, Michelle Obama, Bill Clinton sau Oprah Winfrey, analiștii americani s-au pus de acord asupra faptului că cea mai mare eroare ar fi ca Harris, susținută puternic de o marea a presei americane și de simpatizanții ei, să se considere deja câștigătoare în bătălia cu Donald Trump.

Iar un pericol poate subestimat vine chiar din inima propriului partid. Gruparea progresistă radicală de extremă stânga din partidul democrat nu vede cu ochi buni politica externă a SUA în privința conflictului din Orientul Mijlociu.

Un prim mesaj a fost transmis de senatorul democrat Bernie Sanders, care a facut apel la încetarea focului în Gaza, scrie NPR. O zi mai târziu, joi, la Chicago a fost organizată o nouă demonstrație pro Palestina la care au participat musulmani din oraș, dar și politicieni democrați și simpatizanți ai partidului.

Tensiunea a fost și mai evidentă în ultima seară, când pe scena Convenției au urcat părinții unuia dintre copiii israelieni, relatând drama prin care trec aceștia, potrivit The New York Times.

În schimb, delegații pro-palestinieni din cadrul partidului au fost opriți să ia cuvântul, în a treia zi a convenției, ceea ce a provocat iritare, potrivit Washington Post. Kamala Harris se vede astfel într-o postură deloc de invidiat, iar chestiunea palestiniană îi va da în continuare insomnii.

Politica SUA față de Israel și palestineni nu se va schimba

Valentin Naumescu este profesor de relații internaționale la Facultatea de Studii Europene din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj și are o importantă experienţă diplomatică. Fost secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe şi consul al României la Toronto, profesorul Naumescu a urmărit cu atenție ceea ce se petrece în SUA, la Chicago. Chiar dacă aripa progresistă a democraților cere cu insistență o schimbare radicală a politicii americane în Orientul Mijlociu, acest lucru i se pare acum imposibil.

„Sunt multe proteste anunțate la Chicago de către, mă rog, cei care susțin cauza palestiniană, în general electoratul de origine musulmană sau radicalii progresiști, electorat de stânga radicalizat. Eu nu cred că există o posibilitate reală de schimbarea politicii externe a Statei Unite, sunt niște linii tradiționale foarte adânci, foarte înrădăcinate, să spunem, în cultura politică americană de susținere a Israelului”, explică profesorul.

De unde vin problemele democraților

În opinia sa, tot ceea ce se poate întâmpla este ca SUA să pună o presiune pe Israel, pentru încheierea războiului din Gaza, însă nu se pune problema ca americanii, indiferent cine ar câștiga alegerile, să abandoneze statul evreu și să treacă în cealaltă tabără.

„Acum sigur că, datorită modificărilor sociale din structura societății americane, pozițiile sunt ceva mai nuanțate. În ultimii ani, din considerente electorale interne, se pune un accent tot mai mare, cel puțin pe considerentele umanitare, pe susținerea civililor din Gaza, dar asta nu modifică, în esență, principiile politicii externe americane. Statele Unite nu vor abandona Israelul, chiar dacă vor pune în continuare presiune pentru încheierea unui acord, de exemplu, de încheierea războiului în Gaza, pentru eliberarea prizonierilor, pentru creșterea ajutorului umanitar acordat civililor”, adaugă Naumescu.

Astfel, alianța solidă SUA – Israel nu se va eroda nici în cazul în care Kamala Harris va câștiga alergerile. Asta nu înseamnă, însă, că americanii nu ar putea să discute la un moment dat despre soluția celor două state.

„Acestea sunt însă elemente oarecum secundare, care are linia principală, rămânând cea a parteneriatului strategic cu Israel, la unele alianțe profunde, vechi, istorice și indestructibile, a Statei Unite Americii și Israelului. Și sigur, eu cred că această alianță este benefică, pentru că va veni vremea, nu știu cât de aproape este, dar va veni vremea să se rediscute soluția de pace cu două state. Iar atunci rolul Statei Unite Americii în regiune va redeveni foarte important. Nu știu cât de aproape este acest moment, atâta timp cât Hamas încă nu a fost eliminat complet de la guvernare, de la administrarea Fâșiei Gaza, dar într-o perspectivă, să zicem pe termen mediu și cu siguranță pe termen lung, se va reveni la discuțiile privind soluția cu două state și asta se va întâmpla atunci când va exista un alt partener de discuție și o altă guvernare palestiniană, bineînțeles, în Gaza, dar nu Hamas”, punctează expertul.

Mutarea de nota 10 a democraților

Între timp, în SUA se cască o prăpastie tot mai mare în societatea americană. Lucrurile se află însă sub control, mai spune Valentin Naumescu. Iar decizia democraților, care au decis ca Harris, reprezentantă a curentului progresist moderat din tabăra democrată, să facă tandem cu Tim Walz, care are exact acest profil mai centrist este una inspirată, consideră profesorul clujean.

„Întotdeauna au existat facțiuni radicalizate în societatea americană la dreapta și la stânga, și în mediile conservatoare, și în cele progresiste. Să nu uităm că au fost și candidați, mă rog, la Partidul Democrat, care au avut clar o orientare socialistă. Mă rog, și Kamala Harris este văzută ca fiind de orientare progresistă. Să nu uităm că vine din California și este pe un culoar progresist, nu radicalizat, dar este o reprezentantă a progresismului și de aceea, de fapt, face acum tandem în alegele prezidențiale cu un posibil vicepreședinte, Tim Walz, guvernator de Minnesota, care are exact acest profil mai centrist, să spunem, și mai înclinat de a aborda alegătorii americani din zonele conservatoare și rurale. Se simțea nevoia unui tandem cu un vicepreședinte centrist și cred că alegerea a fost bună”, punctează Naumescu.

Republicanii și-au tăiat singuri craca de sub picioare

De cealaltă parte, republicanii nu au fost însă la fel de inspirați. J.D. Vance, „secundul” lui Trump și viitorul vicepreședinte, dacă Donald Trump va câștiga alegerile, este chiar mai radical, ceea ce dezechilibrează complet partidul.

„Dincolo la Trump vedem din contră că are un secund la fel. Acolo, am spus de la început, în condițiile în care Biden s-a retras, Trump a pucat să-și facă nominalizarea cu J.D. Vance, cred că este o greșeală în acest moment. J.D. Vance nu îi mai aduce niciun plus electoral lui Trump, fiind și mai conservator decât Trump. În condițiile acestea, Trump practic nu are o deschidere substanțială spre electoratul feminin, spre electoratul de culoare, și devine tot mai evident că cea mai bună soluție pentru Trump, pentru poziția de vicepreședinte, ar fi fost Nikki Haley, mult mai bună decât J.D. Vance, dar știm cum s-au desfășurat lucrurile”, dezvoltă profesorul clujean.

Acest detaliu reduce șansele lui Trump și îi obligă pe republicani să-și mobilizeze eelctoratul, cu precădere pe cel dur.

„În condițiile actuale, republicanii nu mai au altă șansă decât să mizeze pe participarea foarte mare, la vot, a electoratului dur-conservator. Deci, pe maximizarea nucleului dur-republican, care să iasă în proporție, să spunem, quasi-totală, la vot, pentru că ei foarte multe voturi din zona centrului nu vor mai obține. Au această echipă de reprezentare, Trump-Vance, care merge la dreapta și, respectiv, foarte la dreapta, spre extrema-dreaptă. Rămâne de văzut cât de mult pot compensa lipsa alegătorilor centriști”, mai adaugă el.

Ultimele sondaje par să arate o Kamala Harris în creștere, dar și aici există o explicație dată de elementul de noutate și de entuziasmul din jurul ei. Abia următoarele luni vor arăta care este tendința, iar bătălia se va da pe 4 noiembrie, data alegerilor din SUA, până în ultima clipă.

„De fapt, se vede în sondajele de opinie recente, din ultimele zile, în special în statele-cheie, acele swing states, că deja Kamala Harris l-a ajuns și l-a depășit pe Donald Trump în trei dintre cele șase swing states. Acesta este un prim indiciu important că s-ar putea, ca pe 5 noiembrie, cu mențiunea că nu avem certitudinea, dar apare pentru prima dată posibilitatea ca noul președinte al Statelor Unite să fie Kamala Harris, ceea ce acum o lună, să spunem, mai ales după atentatul asupra lui Donald Trump, părea complet nerealist. Atunci, Trump avea de departe prima șans, dar lucrurile s-au echilibrat foarte mult în ultimele săptămâni”, încheie Valentin Naumescu.