Cum și-a dezactivat SUA propria armă eficientă împotriva dezinformării ruse. Luptase și pe frontul din Moldova
0Rusia cheltuie miliarde de dolari anual pentru a influența opinia publică globală și a submina democrațiile. Însă administrația Trump a desființat Centrul de Angajament Global al Departamentului de Stat (Global Engagement Center), principalul instrument al SUA pentru combaterea propagandei Kremlinului. Fostul șef al centrului, James Rubin, explică consecințele acestei decizii.

Pe frontul invizibil al războiului informațional, Rusia câștigă teren. Potrivit estimărilor serviciilor de informații occidentale, Kremlinul alocă peste 1,5 miliarde de dolari anual pentru operațiuni de dezinformare în străinătate – de la fabricarea știrilor false la corupera jurnaliștilor și politicienilor locali. Însă chiar în momentul când această amenințare atinge apogeul, Statele Unite au luat o decizie surprinzătoare: au desființat propria armă împotriva propagandei ruse.
Un centru strategic sacrificat pe altarul politicii interne
Global Engagement Center (GEC), structura Departamentului de Stat care timp de opt ani a demascat operațiunile subversive ale Rusiei și Chinei, și-a încetat activitatea în 2025. Decizia administrației Trump a fost justificată prin necesitatea de a proteja libertatea de exprimare, dar experții văd în ea o capitulare în fața războiului hibrid declanșat de Moscova.
„Am închis singuri ochii în timp ce inamicul ne trimite proiectile informatice”, denunță James Rubin, fostul director al GEC, Într-un interviu acordat publicației The Kyiv Independent. Sub conducerea sa, centrul a demascat patru operațiuni majore de dezinformare rusă în America Latină, Africa și Republica Moldova.
Rețeaua RT – „brațul lung” al serviciilor ruse
Cea mai importantă lovitură a GEC a fost demascarea rețelei Russia Today (RT) ca fiind o „centrală a spionajului și manipulării”. Investigațiile au arătat cum postul de televiziune, prezentat ca sursă de știri independente, funcționează de fapt ca instrument de recrutare pentru serviciile secrete ruse, platformă de spionaj cibernetic, colectând date sensibile și mașină de propagandă care discredită țările occidentale.
„Am impus sancțiuni companiei-mamă a RT, interzicându-i accesul la sistemul financiar global. A fost o măsură care i-a paralizat operațiunile”, explică Rubin.
Lecția din Moldova: Cum poate fi învinsă propaganda
Republica Moldova a fost teatrul unei bătălii decisive împotriva dezinformării ruse. În 2023, Kremlinul a cheltuit sute de milioane de dolari pentru a influența alegerile parlamentare, folosind:
-Politicieni fictivi plătiți prin conturi offshore
-Rețele de jurnaliști corupți care difuzau narative anti-UE
-Fabrici de trolli care au inundat social media cu mesaje pro-ruse
„Dar am câștigat. Prin cooperare între SUA, UE și autoritățile moldovene, am expus schemele și am asigurat victoria forțelor pro-europene”, subliniază Rubin.
Africa – câmp de experiment pentru cele mai crude manipulări
Rubin vorbește și despre un caz concret din Africa, unde Rusia a încercat să lanseze teoria – inspirată dintr-un roman de John Le Carré – că marile companii farmaceutice occidentale ar testa arme biologice pe populația locală. Scopul? Distrugerea încrederii în medicina occidentală și blocarea influenței „soft power” a SUA în regiune.
În țări precum Sudanul de Sud sau Republica Centrafricană, Rusia a testat această tactică deosebit de perfidă.
Campania a fost stopată în primele săptămâni, mulțumită intervenției rapide a GEC.
„Am reușit să dejucăm operațiunea înainte să prindă rădăcini. Dacă acționezi din timp, poți opri răul. Dar dacă informația se răspândește, nu mai poți băga minciuna înapoi în cutia Pandorei.”
Analiștii avertizează că Rusia exploatează schimbările de politică externă ale administrației Trump pentru a-și consolida pozițiile. În America Latină, de exemplu, propagandiștii ruși amplifică impopularitatea președintelui american, distorsionează declarațiile oficiale ale Casei Albe despre Ucraina, promovează narrative care săpează solidaritatea occidentală.
„Când oficiali americani repetă acuzațiile Kremlinului – că războiul din Ucraina ar fi provocat de NATO – oferim involuntar muniție propagandei ruse”, constată Rubin cu amărăciune.
„Războiul l-a început Moscova. Nu Kievul, nu Washingtonul, nu Bruxellesul. Și oricine sugerează altceva răspândește propaganda regimului Putin.”
De ce a fost sacrificat GEC?
Surse din interiorul administrației americane sugerează că decizia de a desființa centrul a fost influențată de:
- presiuni din partea unor grupuri conservatoare care considerau GEC o formă de cenzură, susținătorii lui Trump în Congres, unii dintre ei legați de lobby-uri pro-ruse
- narațiunea „America First”, care vede combaterea dezinformării ca pe o cheltuială inutilă
„Am identificat grupuri americane finanțate direct de Moscova care lobbyau pentru întârzierea ajutoarelor către Ucraina”, dezvăluie Rubin. Aceste structuri au reușit să amâne aprobarea pachetelor militare cu șase până la nouă luni – o victorie majoră pentru Kremlin.
Cu GEC desființat, Statele Unite se confruntă acum cu o dilemă strategică: Să creeze o nouă structură sub egida Pentagonului sau a CIA, să externalizeze lupta către aliați europeni și companii private sau să accepte vulnerabilitatea în fața atacurilor informatice ruse.
„Războiul din Ucraina a dovedit că adevărul poate fi prima victimă a conflictelor moderne. Dar fără mecanisme de apărare, riscăm să pierdem cea mai importantă bătălie – aceea pentru mințile oamenilor”, concluzionează Rubin.
„Suntem în plin război informațional, dar ne-am dezarmat singuri” spune fostul diplomat american despre decizia lui Trump de a reduce lupta împotriva dezinformării ruse. „Americanii au dreptul să fie de acord cu Rusia. Dar e corect să li se spună și că argumentele pe care le preiau sunt cele ale unei țări care a invadat vecini și care răspândește minciuni în scop strategic,” explică acesta.
Lecția pentru toată lumea este: „aflați cine vă spune ceva. Nu credeți pur și simplu. Așteptați și vedeți cine este sursa informațiilor. Fără un centru ca GEC, SUA luptă cu o mână legată la spate”, concluzionează Rubin.