Propaganda rusească şi-a luat un nou avânt odată cu războiul din Siria

Pentru a-şi hrăni ego-ul, popularitatea pe plan domestic a lui Putin trebuie direcţionată şi pe plan extern

Războiul propagandistic dus de preşedintele rus Vladimir Putin şi aliaţii săi a atins noi culmi odată cu campania militară dusă în Siria.

Atunci când Vladimir Putin a vorbit în faţa Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite a declamat nevoia unei coaliţii internaţionale pentru a distruge Statul Islamic. Însă când Putin a iniţiat atacurile în Siria, avioanele sale de luptă au vizat pe oricine se opunea regimului Bashar al-Assad, cu excepţia Statului Islamic, notează „The Daily Beast“.

Retorica anti-Hitler, folosită de Putin în orice situaţie

La un nivel superficial, discrepanţa dintre ce a spus şi ce a făcut Putin este explicată de Moscova prin faptul că nu există opoziţie moderată în Siria şi acest lucru îi include şi pe rebelii susţinuţi de SUA.  De fapt, Statul Islamic „a fost realizat iniţial ca un instrument împotriva regimurilor seculare“, după cum a insinuat chiar Putin la Adunarea Generală a ONU.

În mare parte, retorica lui Putin se reduce la Hitler. Nu degeaba a invocat frontul unit al aliaţilor împotriva celui de-Al Treilea Reich în discursul său de la ONU, omiţând în mod convenabil rolul iniţial al Uniunii Sovietice în declanşarea celui de-Al Doilea Război Mondial prin împărţirea României, Poloniei şi statelor baltice, pe când era aliatul lui Hitler.

Rusia s-a confruntat cu bandiţii susţinuţi de SUA în Kiev, Doneţk şi Lugansk. Acum Putin se luptă cu teroriştii Statului Islamic susţinuţi de SUA în Homs, Hama şi Idlib – provincii unde Statul Islamic nu există. Dar ce contează?, scrie „The Daily Beast“ într-un articol la care a colaborat şi Anna Nemţova, fiica opozantului rus Boris Nemţov, ucis la Moscova.

Pentru a-şi hrăni ego-ul, popularitatea pe plan domestic a lui Putin trebuie direcţionată şi pe plan extern, pe scena internaţională, deoarece pe plan intern prezentul şi viitorul Rusiei sunt sumbre. Un fel de „priviţi aici, nu acolo“.

Siria este un alt exerciţiu de propagandă

Mesajul lui Putin din Siria este caracteristic şi reprezintă doar începutul, potrivit lui Peter Pomeranzev, autorul volumului „Nimic nu e adevărat şi totul e posibil“ care explică Rusia contemporană ca fiind un fel de experiment al relaţiilor cu publicul condus de nebuni şi de trişori.

„Siria este un exerciţiu în dominanţa narativă. Stabileşte agenda, făcând SUA să pară slabe şi îl pune pe Putin în centru. Nu contează dacă Putin e văzut bine sau rău acolo deoarece pentru Kremlin orice publicitate este o publicitate bună. «Teroriştii» din Siria sunt la fel de vagi ca «fasciştii» din Ucraina şi nu contează dacă e adevărat sau nu, atâta vreme cât povestea continuă şi SUA sunt ţinute în şah, distrase şi exasperate“, spune Pomeranzev.

Pe plan domestic, televiziunea de stat „repetă acelaşi lucru pe care îl spunea cu privire la Ucraina. Încearcă să distragă opinia publică pe plan local şi menţine ideea că pe plan internaţional toată lumea minte. Ştirile sugerează că există o campanie internaţională de a discredita participarea Rusiei în Siria. Se spune că America şi NATO sunt angajate într-un război informaţional împotriva Rusiei pentru a-l împiedica pe Putin să se întoarcă la printre liderii de top ai lumii“, spune Vasili Gatov, fost angajat al agenţiei de ştiri ruse RIA Novosti şi expert în propagandă.

Vladimir Putin ar fi indispensabil Americii

O altă temă de propagandă este că Vladimir Putin este indispensabil Statelor Unite. „Ceea ce văd în talk-show-urile ruseşti şi în ziare este că Occidentul abia aşteaptă ca Putin să moară sau să se retragă, dar că acum trebuie să colaboreze cu el. Acest lucru deschide uşa pentru negocierile cu el privind Crimeea, Ucraina şi sancţiunile impuse“, continuă Gatov. De asemenea dă naştere speculaţiilor în Rusia că Putin este în centrul deciziilor ce se iau la nivel internaţional.

Presa străină a Kremlinului este pur şi simplu un mijloc pentru „măsuri active“, o tehnică sovietică prin care Moscova încearcă să manipuleze societăţile internaţionale, de obicei folosindu-le împotriva propriilor guverne, utilizând metode ascunse de convingere.

Pentru asta, Vladimir Putin se bazează pe agenţiile în engleză, în special Sputnik şi „Russia Today“ (RT), care au o abordare mai ciudată în adaptarea realităţilor din Orientul Mijlociu.

De exemplu, RT nu minte doar despre evenimente (cum ar fi că Papa este un extraterestru, că CIA a inventat Ebola sau că evenimentele din 11 septembrie 2001 au fost de origine internă), ci îşi „umflă“ şi ratingurile pe plan global pentru a justifica un buget anual ridicol de mare, de aproximativ jumătate de miliard de dolar doar anul acesta, după cum a solicitat redactorul-şef Margarita Simonian.

De fapt, „măsurile active“ şi dezinformarea nu au nevoie de muncă grea pentru a semăna scepticismul, îndoiala şi confuzia printre americani. Dată fiind natura schizoidă a politicii SUA în Siria, mare parte a americanilor au avut deja probleme în a se decide dacă să le pese sau nu de ce face Putin acolo.

„Vom continua să luptăm împotriva Statului Islamic. Vom continua să ajutăm opoziţia moderată... Nu vom transforma Siria într-un război-delegat între SUA şi Rusia. Din partea noastră, aceasta ar fi o strategie proastă. Aceasta este o bătălie între Rusia, Iran şi Assad împotriva majorităţii covârşitoare a sirienilor. Bătălia noastră este cu Statul Islamic“, a declarat preşedintele american Barack Obama.

Dacă şeful de stat american crede că poate aborda opoziţia moderată în timp ce lasă la voia întâmplării majoritatea covârşitoare a sirienilor împotriva a trei armate diferite, atunci cine mai are nevoie de RT şi de Sputnik să ţină în şah Statele Unite, distrase şi exasperate?, conchide „Daily Beast“, într-o notă ironică.