Caracatița rusească: Politicieni europeni, mituiți pentru promovarea agendei Moscovei. România, în vizorul Rusiei
0La scurt timp după anexarea Crimeei, în martie 2014, Moscova s-a dedat într-o amplă campanie de mituire a unor politicieni europeni în scopul recunoașterii peninsulei de la Marea Neagră drept parte a Rusiei și anulării sancțiunilor impuse împotriva sa din cauza acestui rapt teritorial.
Această operațiune secretă a fost încredințată lui Sarghis Mirzahanian, un expert în relații publice care lucra, în momentul anexării Crimeei, ca asistent al deputatului Igor Zotov. Totodată, Mirzahanian făcea parte la acea vreme din consiliul de experți al Comisiei din Duma de Stat pentru afacerile CSI, integrare eurasiatică și relații cu compatrioții. Omul său de legătură la Kremlin era Inal Ardzinba, care activa sub conducerea lui Vladislav Surkov, pe atunci principalul strateg rus în criza ucraineană.
Informațiile despre această campanie provin de pe o adresă de e-mail aparținând lui Mirzoian care a fost spartă de hackeri ucraineni, scrie publicația rusă iStories, care a efectuat o investigație comună cu Eesti Ekspress, OCCRP, IRPI din Italia și Profil din Austria.
România, în vizor
Aceste e-mailuri reflectă imaginea de ansamblu a unei operațiuni secrete prin care politicieni din state membre UE au fost momiți cu bani pentru a contribui la promovarea agendei externe a regimului Putin. Polticieni din Italia, Austria și Cipru ar fi fost identificați ca promotori ai agendei Moscovei. România este indicată de asemenea printre țările în care Rusia a fost interesată de a atrage politicieni care să coopereze în interesul său.
Mirzahanian a oferit bani unor politicieni europeni pentru a propune moțiuni pro-rusești în legislativele din țările lor, a finanțat manifestații pro-Moscova și a plătit activiști de extremă dreapta pentru a publica articole pro-Kremlin în mass-media din Europa. De asemenea, a aranjat călătorii în Crimeea pentru politicieni și oameni de afaceri europeni. În plus, s-a implicat în aducerea în Rusia a unor politicieni europeni în calitate de observatori electorali.
Mirzahanian și echipa sa au acționat sub umbrela unei societăți numite International Agency for Contemporary Politics. Conform unei prezentări în PowerPoint găsită în e-mailuri scurse presei, este vorba de o „asociație închisă de profesioniști” care vizează „să coopereze cu principalele partide parlamentare din UE și cu politicieni”. România, Austria, Bulgaria, Cipru, Germania, Grecia, Italia, Letonia și Turcia figurau printre țările sale țintă.
O altă societate, numită Hemingway Partners, apare pe numele mamei expertului rus în relații publice, Satenik Markarian. Unul dintre obiectivele Hemingway Partners era de a organiza mitinguri în UE împotriva sancțiunilor impuse Rusiei, precum și pentru „susținerea voinței locuitorilor Crimeei și a politicii externe a Federației Ruse”.
„Este o bombă!”
Potrivit investigației, Hemingway Partners stă în spatele introducerii în Consiliului regiunii Veneto, din nord-estul Italiei, a rezoluției privind anexarea Crimeei de către Rusia și condamnarea „sancțiunile anti-rusești”.
Rezoluția a fost adoptată în mai 2016, la inițiativa politicianului Stefano Valdegamberi. „Este o bombă! Din punctul de vedere al presei, aceasta va fi, cel mai probabil, cea mai zgomotoasă operațiune informativă a noastră”, scria Mirzahanian în legătură cu această rezoluție.
Apoi, alte două regiuni italiene, și anume Liguria și Lombardia, au adoptat rezoluții similare pro-ruse. Însă Mirzahanian și-a dorit mai mult, mizând pe adoptarea unor rezoluții pro-rusești în Parlamentul italian și în Parlamentul austriac.
Politicianul responsabil de rezoluția din Parlamentul italian a fost senatorul Paolo Tosato, membru al Ligii Nordului, care ar fi primit o recompensă de 20.000 de euro. Însă inițiativa sa a fost respinsă.
„Vom continua lupta... la nivel regional... și nu vom înceta să încercăm să facem lobby asupra acestui document în Parlamentul European. Acum este deosebit de important să le reamintim colegilor din alte parlamente naționale că o astfel de inițiativă este necesară”, a declarat la acea vreme Tosato.
În ceea ce privește Austria, politicianul responsabil de depunerea rezoluției a fost deputatul Johannes Hübner, membru al Partidului Libertății din Austria. Și el ar fi fost remunerat cu 20.000 de euro. Nici rezoluția depusă de Hübner nu a avut succes.
Contactat pentru comentarii, Valdegmberi nu a oferit niciun răspuns. În schimb, Tosato și Hübner au negat că ar fi primit bani.
Mirzahanian a trimis e-mailuri privind inițierea unor activități similare în Letonia, Grecia și Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, dar fără succes.
Succesul din Cipru
Totuși, la câteva luni după moțiunea din Veneto, Mirzahanian și echipa sa au obținut o victorie și mai importantă, mai exact în Cipru, al cărui for legislativ a adoptat o rezoluție care pleda pentru ridicarea sancțiunilor impuse Rusiei din cauza anexării Crimeei.
Autorii investigației au găsit în corespondența lui Mirzahanian un document aproape identic cu versiunea finală a rezoluției adoptate în Cipru.
Intermediarul între International Agency for Contemporary Politics și politicieni ciprioți din Partidul Progresist al Oamenilor Muncii (AKEL) a fost omul de afaceri ciprioto-rus Dmitri Kozlov. Acesta a donat 15.000 de euro pentru AKEL în 2016, devenind al șaptelea cel mai mare donator al partidului.
Fostul lider al AKEL, Andros Kyprianou, a recunoscut pentru OCCRP că donația lui Kozlov „ar fi putut fi o modalitate de a mulțumi pentru rezoluție", dar susține că banii nu au ajuns la el.
Observatori electorali străini în solda Moscovei
Investigația mai arată că echipa lui Mirzahanian a organizat călătorii în Crimeea pentru parlamentarii europeni „aliați”, de exemplu, la Forumul Economic Internațional de la Ialta, fondat în 2015.
De asemenea, expertul în relații publice se consulta în mod constant cu președintele Comisiei pentru Afaceri Externe din Duma de Stat, deputatul Leonid Sluțki, în privința aducerii de „observatori internaționali” plătiți la alegerile din Rusia, în principal politicieni europeni de extrema dreaptă.
Moscova le asigura zborurile, cazarea și cheltuielile pentru a exprima păreri care să o pună într-o lumină pozitivă.
Ori codul de conduită al observatorilor electorali internaționali prevede că aceștia nu ar trebui să primească finanțări sau sprijin de la statele monitorizate la alegeri.
E-mailurile descriu activități desfășurate până în septembrie 2017. Nu este clar dacă Mirzahanian încă își desfășoară activitatea cu privire la momirea unor politicieni europeni. Totuși, Valdegamberi continuă să facă declarații pro-rusești. De exemplu, el a publicat în noiembrie anul trecut un editorial în care denunță decizia UE de a desemna Rusia drept stat terorist, susținând că este „o greșeală gravă” care „alimentează conflictul prin negarea adevărului istoric”.
Se încarcă comentariile...
