PIB-ul pentru 2012, mai mic cu trei miliarde

Două treimi din recolta de porumb au fost compromise

Ministerul Economiei a redus prognoza de creştere economică pentru 2012 cu două puncte procentuale, de la 3% la 1%, iar până la finele anului prognoza ar mai putea fi revizuită din cauza situaţiei precare din agricultură.

„Din acest sector informaţiile vin ca de pe front. Dacă acum estimăm că producţia agricolă va înregistra o scădere cu 16%, la sfârşitul anului nu este exclus să constatăm o cădere cu 20-25%", a declarat vicepremierul Valeriu Lazăr. Oficialul a spus că „se roagă în fiecare zi ca până la finele anului să nu fie mai rău". Mai ales că, din cauza problemelor din agricultură, şi industria va înregistra o creştere de doar 1%.

Prognoze şi mai sumbre

Savanţii au prognoze şi mai sumbre. „În acest an economia ar putea înregistra o creştere de doar 0,2%, iar PIB-ul va ajunge la 87,2 miliarde de lei (cu circa trei miliarde de lei mai puţin decât estimau autorităţile, n. r.), pe fondul unei scăderi cu 18-20% a producţiei agricole şi o creştere cu 4% a producţiei industriale", a declarat Marcel Chistruga, cercetător la Institutul de Economie, Finanţe şi Statistică (IEFS) al AŞM.

Oamenii de ştiinţă estimează că Moldova va avea nevoie de doi-trei ani pentru a recupera pierderile pe care le-a suportat agricultura în acest an, în urma secetei severe. Un alt factor cu impact major asupra economiei moldoveneşti este criza din Uniunea Europeană.

Reformele structurale trebuie urgentate

Vicepremierul Valeriu Lazăr susţine că în aceste condiţii întregul set de politici economice şi bugetar-fiscale trebuie subordonat obiectivului de creştere economică, "pentru că doar prin investiţii în activităţi productive şi creştere economică pot fi soluţionate probleme cu care se confruntă Republica Moldova, inclusiv creşterea bunăstării populaţiei şi extinderea bazei fiscale pentru a asigura investiţiile publice".
"E nevoie de urgentat reformele structurale, amânate de prea mulţi ani, şi de a evaluat impactul politicilor deja aplicate, cum ar fi restricţiile privind reexportul producţiei din Zonele Economice Libere, impozitul de 3% pe venitul întreprinderilor mici şi altele", a spus Valeriu Lazăr.

Atât vicepremierul cât şi deputaţii din cadrul Alianţei de guvernare susţin că pentru a stimula activitatea economică vor fi alocaţi mai mulţi bani, chiar dacă aceasta va duce la majorarea deficitului bugetar.
"Avem un deficit bugetar mic comparativ cu statele din regiune şi îl putem majora cu cel puţin un miliard de lei", afirmă Veaceslav Ioniţă, preşedintele Comisiei parlamentare pentru economie, buget şi finanţe.