Pentru a se apropia de UE, Republica Moldova are nevoie de o creştere economică de 10%

O creştere economică anuală de 10% ar asigura cetăţenilor din Republica Moldova un trai asemănător celui din Uniunea Europeană către anii 2040. Concluziile se regăsesc în Raportul preliminar „Republica Moldova 2014: Raport de Stare a ţării”, elaborat de Expert-Grup, transmite IPN.

Expertul Alexandru Fala susţine că este nevoie de o modernizare structurală cuprinzătoare pentru ca dezvoltarea în domeniul economiei să poată genera locuri de muncă decente şi oportunităţi economice suficiente pentru ameliorarea substanţială a nivelului de trai al oamenilor. Partidele politice ar trebui să-şi unească puterile pentru a realiza cât mai rapid convergenţa la standardele de viaţă din ţările europene.

Reformele sunt esenţiale

Potrivit expertului, procesul de asociere şi chiar integrare europeană va aduce beneficii doar în urma unor reforme culturale, structurale şi instituţionale profunde. În particular, acestea ţin de consolidarea instituţiilor democratice esenţiale, cu accent pe asigurarea transparenţei finanţării partidelor politice; transparenţa şi controlul public asupra veniturilor şi intereselor persoanelor cu funcţie de demnitate publică. Alte priorităţi vizează educarea unei tinere generaţii mai întreprinzătoare şi eliminarea constrângerilor din afaceri, redefinirea rolului statului în economie. Alexandru Fala a mai spus că Guvernul a avansat pe agenda de asociere la Uniunea Europeană, Acordul de Asociere fiind semnat şi ratificat într-un ritm destul de rapid. Totuşi, autorităţile nu au ţinut cont de faptul că integrarea europeană nu ţine doar de politica externă, ci şi de cea internă. În pofida susţinerii fără precedent din partea comunităţii internaţionale şi, în special, din partea UE şi SUA, Guvernul nu beneficiază de acelaşi suport din partea populaţiei.

Impedimentele în dezvoltarea economică

Calitatea capitalului uman rămâne o problemă fundamentală în dezvoltarea economică. În pofida faptului că sectorul educaţional este unul supra-extensiv din punct de vedere al infrastructurii şi finanţării, calitatea şi, respectiv, eficienţa investiţiilor în educaţie sunt printre cele mai proaste din regiune. Cauza ţine de faptul că pe parcursul ultimilor ani au fost amânate o serie de reforme structurale critice, motiv pentru care sistemul educaţional a rămas decuplat de la realităţile economice, demografice şi sociale. Respectiv, corelarea ofertei educaţionale cu cererea din partea sectorului real şi ancorarea sectorului în constrângerile bugetare trebuie să fie priorităţile imediate ale Guvernului, consideră expertul. În concluzie strategia de comunicare promovată pe marginea vectorului integraţionist european trebuie să fie una echilibrată şi bazată pe mesaje realiste. Decât să se axeze pe mesaje care ar crea aşteptări înalte, strategia de comunicare trebuie să pună accent pe o interacţiune permanentă cu populaţia, indiferent de ciclul electoral sau contextul politic.