Luxul demnitarilor, neatins de austeritatea bugetului

Ministerul Finantelor din Republica Moldova. FOTO: Adevarul

Noile prevederi ale bugetului de stat anunţă tăieri masive din banii alocaţi pentru învăţământ, ocrotirea sănătăţii, asigurarea şi asistenţa socială. În schimb, sunt majorate alocaţiile din banii cetăţenilor cu zeci de milioane de lei pentru ca deputaţii să nu fie lipsiţi de sisteme de ventilare şi climatizare, pentru sistemul electronic „e-Parlament”.

Experţii susţin că astfel este ignorată starea socială nefastă a populaţiei. Veniturile bugetului de stat vor fi mai mici cu circa 1,18 miliarde de lei, constituind 29,152 miliarde de lei. Autorităţile susţin că vor veni mai puţini bani din achitările de TVA din cauza scăderii importurilor, iar granturile pentru susţinerea bugetului vor tăia din acumulările la buget aproape 579 milioane de lei. Astfel, Republica Moldova va fi lipsită în acest an de zeci de milioane de euro pentru reforma justiţiei şi construcţia gazoductului Iaşi-Chişinău. În acelaşi timp, autorii proiectului estimează că şi încasările din plata accizelor la autoturisme şi rachiu se va diminua cu peste 255 milioane de lei, iar cele din achitarea taxelor vamale - cu circa 145 milioane de lei.

Speranţele Ministerului Finanţelor

În acelaşi timp, Ministerul Finanţelor speră să atragă mai multe resurse financiare la buget din vânzarea taxelor de licenţă de către ANRCETI, deşi instituţia a organizat mai multe concursuri care s-au soldat cu eşec, precum şi din impozitele pe venit ale cetăţenilor, din amenzi şi sancţiuni, din achitarea taxelor şi ca urmare a alocării grantului României pentru renovarea instituţiilor de stat.

Ca urmare a diminuării veniturilor, în proiectul rectificat al bugetului Ministerului Finanţelor propune ca cheltuielile să fie mai mici cu aproape 1,6 miliarde de lei, suma totală fiind de 32,7 miliarde de lei. Potrivit noilor prevederi, bugetul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală va primi cu peste 13 milioane de lei mai puţin de la buget, iar cel al asigurărilor sociale – cu peste 41,6 milioane de lei mai mult.

Principalele cheltuieli capitale vor fi tăiate cu circa 32% dintre care vor fi transferaţi cu 485 milioane de lei mai puţin în fondul rutier, cu 300 milioane de lei mai puţin pentru gazoductul Iaşi-Chişinău, cu circa 131 milioane de lei mai puţin pentru reforma justiţiei, 122,7 milioane de lei lei mai puţin pentru eficienţă energetică şi cu 25 milioane de lei mai puţin pentru dezvoltare regională. Componenta de bază a cheltuielilor pentru investiţii capitale va fi diminuată cu 71,6%.

Zeci de milioane de lei pe timp de criză pentru luxul deputaţilor

Totuşi, statul este dispus să aloce cu 22 milioane de lei mai mult pentru sistemul informaţional „e-Parlament”. Pentru procurarea utilajului şi lucrările de montare a sistemului de ventilare şi climatizare suma alocată va fi mai mare cu 51,5 milioane de lei, Comisia Electorală Centrală va primi cu zece milioane de lei mai mult de la buget, iar pentru plata chiriei sediului Consiliului Concurenţei şi a creditelor instituţiei vor fi alocate încă 2,4 milioane de lei. Încă 900 de mii de lei vor fi alocaţi pentru recensământ după ce au fost alocate 89 milioane de lei.

Mai puţini bani pentru învăţământ, sănătate şi asistenţă socială

Ministerul Finanţelor propune cheltuieli mai mici pentru apărarea naţională cu 11,6 milioane de lei, pentru domeniul justiţiei cu 71,5 milioane de lei mai puţin, pentru menţinerea ordinii publice şi a securităţii naţionale - cu 60,3 milioane de lei mai puţin, deşi se vor aloca mai mulţi bani pentru indemnizaţii, reconstrucţia unui sediu al Poliţiei de Frontieră (1,5 milioane de lei) şi dotarea colaboratorilor afacerilor interne pentru care va fi transferată suma de 10 milioane de lei. Totodată, din buget vor fi alocate zeci de milioane de lei pentru compensarea funcţionarilor după ce vor renunţa la locul de muncă. Din cauza bugetului auster, vor fi sacrificate şi cheltuielile pentru educaţie (cu 75 milioane de lei), ocrotirea sănătăţii (cu 237 milioane de lei), asigurare şi asistenţă socială (cu peste 55 milioane de lei), agricultură (cu peste 73 milioane de lei).

Indemnizaţii pentru foşti demnitari, reparaţii şi glisoare

În schimb, vor creşte sumele transferate din buget pentru industrie şi construcţie, principalele chletuieli fiind efectuate pentru reparaţia intrărilor principale ale Ministerului Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor. Transporturile şi gospodăria drumurilor vor primi de la buget cu peste 501 milioane de lei mai puţin. În schimb, alocaţiile vor creşte cu aproape un milion de lei pentru glisoarele care vor fi achiziţionate de întreprinderea de stat „Bacul Moldovata” şi cu 200 mii de lei pentru achitarea indemnizaţiilor pentru fostul ministru şi fostul viceministru al Transporturilor. De asemenea, în noile prevederi ale bugetului sunt prevăzuţi bani pentru plăţi sociale şi realizarea mai multor proiecte finanţate din bani europeni. 

Impactul acţiunilor incompetente ale autorităţilor

„Evident că nu clădirea Parlamentului este problema-cheie care trebuie soluţionată acum din banii cetăţenilor. Starea socială este destul de nefastă acum, valoarea reală a salariului lunar, chiar dacă a înregistrat o creştere a valorii nominale, a scăzut simţitor, ceea ce afectează în special păturile social-vulnerabile, de aceea reducerea cheltuielilor de orientare socială creează anumite tensiuni în societate. Statul trebuie să taie din investiţiile nestructurale care nu afectează buna funcţionare a economiei, iar veniturile ar putea fi acumulate din privatizarea proprietăţii statului la un preţ corect. Rectificarea bugetului reprezintă impactul acţiunilor incompetente ale autorităţilor care au fost întrepinse în 2014”, comentaeză Sergiu Gaibu, expert economic în cadrul IDIS „Viitorul”.