Fosta șefă a Procuraturii Anticorupție din R. Moldova: Ținta cheie a lui Șor este ca partidele susținute de el să ajungă în Parlament. Ce spune despre demisie INTERVIU
0Veronica Dragalin, care a demisionat din funcția de șefă a Procuraturii Anticorupție, a vorbit într-un interviu oferit corespondentului „Adevărul” despre decizia de demisie, conflictul cu conducerea de vârf a țării și despre miza pro-rusului Ilan Șor în perioada alegerilor parlamentare din 2025.
Veronica Dragalin, care a locuit, studiat și lucrat anterior în Statele Unite, s-a întors în 2022 în Republica Moldova, fiind desemnată în luna iunie a aceluiași an la conducerea Procuraturii Anticorupție (PA).
În data de 19 februarie 2025, după un conflict cu persoanele aflate în funcții de conducere în stat, aceasta și-a anunțat demisia din funcția de șefă a Procuraturii Anticorupție (PA), subliniind că este o decizie luată pe fondul proiectului de lege privind crearea Procuraturii Anticorupție și Combaterea Crimei Organizate (PACO), prin reunirea Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) și PA. Iar pe 3 martie a fost ultima sa zi de muncă, deși inițial a menționat în cererea de demisie că va munci până pe 21 martie, raporturile de muncă fiind încheiate mai devreme în urma hotărârii procurorului general al Republicii Moldova, Ion Munteanu.
Întrebată cum a ajuns să ia decizia de a demisiona din funcția de șefă a Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin a afirmat că: ,, în ultimele câteva luni, din discursuri publice care au avut loc, dar și din discuții private pe care le-am avut, mi-a fost clar că conducerea țării și puterea politică din Republica Moldova nu este mulțumită de performanța mea în această funcție ca procuror- șef al Procuraturii Anticorupție. Eu am mai spus că nu aveam intenția să demisionez, pentru că cred că Procuratura Anticorupție a avut rezultate cu mult mai bune decât în anii precedenți, chiar dacă nu s-au atins toate așteptările. Dar când am văzut că a fost introdus în Parlament un proiect de lege care nu doar că mă elimină din funcție, dar de fapt pune în pericol toate dosarele, nu doar ale Procuraturii Anticorupție, dar și ale Procuraturii pentru Combatarea Crimei Organizate și Cauze Speciale, am considerat, am sperat ca plecarea mea să aibă rezultat: să nu fie votată această lege pe care o consider că e foarte, foarte periculoasă pentru Republica Moldova”.
Anunțul demisiei a venit la scurt timp după ce instituția condusă de Veronica Dragalin a criticat crearea PACO, astfel că aceasta a fost întrebată care este legătura între acest anunț și critica adusă. ,,Noi am văzut pentru prima dată actualul proiect de lege pe data de 12 februarie, când a fost și introdus în Parlament de 29 de deputați. Apoi, în următoarele zile, noi, ca instituție, am analizat foarte atent acest proiect de lege. Am venit cu o poziție scrisă, oficială, pe care am publicat-o pe data de 18 februarie. Și, ca urmare a acestei analize, când am văzut care ar fi impactul acestei legi, m-a determinat a doua zi să anunț demisia, pentru că urma să fie votată în prima lectură la data de 20 februarie, adică a doua zi. Eu speram foarte mult că anunțul meu în data de 19 va opri, va face ca unii deputați din majoritatea parlamentară să nu voteze în prima lectură acest proiect, dar asta nu s-a întâmplat. Au votat 61 de deputați PAS pentru acest proiect”.
În contextul în care Veronica Dragalin a afirmat anterior că proiectul de lege subminează justiția, am întrebat care sunt riscurile pe termen scurt și pe termen lung pentru statul de drept al Republicii Moldova. ,,Pe termen scurt și mediu este cea mai periculoasă. Asta înseamnă că următoarele două, trei luni, această tranziție ar duce la faptul că s-ar pune pe pauză toate aceste dosare, ar rămâne în aer (...) atâta timp cât nu avem asigurat care sunt acei noi procurori, care o să activeze în această nouă procuratură. Și în contextul alegerilor care urmează în toamnă, eu cred că acum asta e extrem de periculos, pentru că noi cunoaștem, pe baza probelor concrete, că ținta cheie a grupărilor criminale este să afecteze alegerile parlamentare, ca să fie schimbată componența guvernării și politicului în Republica Moldova. Deci, această inițiativă legislativă va avea un impact catastrofal și vor fi afectate grav alegerile parlamentare. Asta în primul rând, dar în al doilea rând, pentru că Procuratura Anticorupție și PCCOCS au atribuțiile, competența de a investiga corupția la cel mai nou nivel și crimă organizată, inclusiv pentru crime foarte serioase cum a fi trădare de patrie, terorism, trafic de droguri, trafic de arme, trafic de ființe umane. Toate aceste dosare vor fi afectate într-un mod negativ, deci nu e vorba doar despre procedura de alegeri sau procesul democratic al alegerilor. Criminalitatea în întreaga țară va crește, din punctul nostru de vedere, iar toți procurorii sunt de acord în această privință. Asta înseamnă că cetățenii noștri o să fie puși în pericol”.
Conflictul cu conducerea țării
Având în vedere că Veronica Dragalin a afirmat anterior că i s-a cerut demisia de către persoane aflate la conducerea țării, am solicitat mai multe amănunte, inclusiv cine a cerut demisia și ce acțiuni sau inacțiuni ale sale ar fi provocat nemulțumirea acestora. ,,Eu nu am primit o explicație clară care să-mi explice care acțiuni: ale Procuraturii Anticorupție sau cele personale au fost nesatisfăcătoare. Din cauza asta, eu nu am acceptat invitația la o demisie în acel moment, dar totuși, cum am explicat, după ce am văzut proiectul de lege introdus în Parlament, am considerat că este extrem de periculos și grav ca această inițiativă să meargă înainte”.
FOsta șefă a Procuraturii Anticorupție a fost întrebată și cum răspunde acuzațiilor aduse de președinta Maia Sandu, conform cărora Procuratura Anticorupție reprezenta o vulnerabilitate la adresa securității și democrației Republicii Moldova.
,,Din contra, lichidarea Procuraturii Anticorupție va afecta foarte grav securitatea națională pentru că PA are competență și în gestiune dosare penale de rezonanță, de nivel înalt, iar lichidarea acestei Procuraturi, scoaterea procurorilor care au memorie instituțională, care au lucrat pe aceste dosare, pune în pericol statul de drept și combaterea criminalității. Din punctul meu de vedere, lichidarea Procuraturii Anticorupție prezintă un pericol național”.
În legătură cu acuzațiile conform cărora Procuratura Anticorupție nu ar fi fost suficient de eficientă în combaterea corupției politice în perioada în care s-a aflat la conducerea structurii, Veronica Dragalin a detaliat: ,,Eu, categoric, nu sunt de acord cu ele. Noi am insistat de mai multe ori că rolul de a preveni anumite infracțiuni nu revin Procuraturii, deci Serviciului de Informații și Securitate (SIS) care are rolul principal de a preveni lucruri care se întâmplă din punct de vedere al securității naționale. Poliția, CNA, deci alte organe de forță la fel, au atribuție de prevenire. Procuratura, pe de altă parte, are competența să documenteze infracțiuni de corupție și să tragă la răspundere penală persoanele care au comis astfel de infracțiuni. Deci, noi lucrăm cu lucrurile care au avut loc în trecut și lucrurile pe care le putem documenta. Deci noi nu putem opri să se întâmple ceva. Performanța Procuraturii Anticorupție va fi judecată după succesele pe care le avem acum privind trimiterea în judecată, tragerea la răspundere penală toate persoanele care au fost implicate în infracțiunile care au avut loc. Noi, deja, am trimis în judecată zeci de persoane din partea acestui grup criminal foarte larg: trei deputați din Parlament, bașcana Găgăuziei, 15 președinți de oficii teritoriale ai fostului partid Șor. Deci, din punctul de vedere al atribuțiilor Procuraturii Anticorupție, noi am făcut aceste lucruri și suntem deja chiar la etapa finală privind unele cazuri de rezonanță de nivel înalt”.
„Adevărul” a întrebat-o pe fosta șefă a PA dacă politica penală a Republicii Moldova se aliniază parcursului european urmărit de actuala putere. ,,Pot să spun opinia cu privire la lupta împotriva corupției la nivel înalt, deci nu toată politica penală, dar ceea ce ține de combaterea corupției la nivel înalt, eu, personal, precum și noi ca instituție, am criticat de multe ori unele inițiative legislative, chiar și legi care au fost votate și implementate, care fac exact invers, adică nu numai că nu ajută la combaterea corupției la nivel înalt, din contra, împiedică investigarea și condamnarea persoanelor de nivel înalt pentru acte de corupție. (...)Dar sperăm foarte mult, că totuși, Parlamentul, Ministerul Justiției să țină cont de argumentele obiective ale Procuraturii, să le ia în considerație, să corecteze unele greșeli care s-au făcut, pentru că este posibil acest lucru, avem timp să facem acest lucru și am putea să ajutăm Republica Moldova să avanseze cu mult mai repede și cu mult mai departe în lupta împotriva corupției de nivel înalt”.
Veronica Dragalin a oferit mai multe exemple cu privire la gafe legislative, printre care și crearea PACO. ,,Un alt exemplu sunt modificările majore care s-au făcut în Codul Penal în privința infracțiunilor de corupție și celor conexe de corupție, care au intrat în vigoare în septembrie anul trecut. Noi am vorbit public despre faptul că unele pedepse pentru anumite infracțiuni au fost scăzute cu mult și asta înseamnă că, nu doar că persoanele nu vor primi o o amendă mai mare sau un termen mai mare de închisoare, dar și termenul de prescripție scade în astfel de circumstanțe. Și asta înseamnă că unele persoane, care sunt găsite vinovate pentru acte de corupție, vor scăpa de pedeapsă datorită faptului că termenul de prescripție se aplică. Deci, din punctul nostru de vedere, Parlamentul ar trebuit să intervină urgent și să corecteze aceste lucruri care s-au întâmplat ca urmare a legilor votate care au intrat în vigoare în iunie și și septembrie 2024”.
Slăbirea PA
Întrebată dacă lupta împotriva corupției, atât de aclamată de actuala putere, a fost un simplu slogan sau dacă au fost făcuți pași concreți pentru a sprijini și impulsiona activitatea PA, Veronica Dragalin a precizat: ,,Din punctul meu de vedere, nu s-au făcut suficienți pași concreți pentru a fortifica Procuratura Anticorupție, care este unica instituție cu competența de a combate corupția la nivel înalt. Din contră, această instituție în ultimii doi ani și jumătate a fost slăbită, începând de la inițiative care au cauzat pierderea multor procurori, inclusiv prin demisii datorită Vettingului (Comisiei de Verificare n.r), precum prin faptul că am fost decuplați de CNA și nu avem nicio asigurare operativă garantată de alte instituții, nu am primit un buget suficient ca să putem cumpăra echipamente, nu avem buget suficient pentru a acoperi noile funcții pe care le avem pe hârtie, nu am primit o clădire ca să angajăm noii angajați care iarăși pe hârtie sunt, dar în realitate nu pot exista. Deci, din punctul meu de vedere, dacă ne uităm de parcursul ultimilor doi ani și jumătate, unde suntem astăzi și unde eram când am început ca procuror-șef al Procuraturii Anticorupție, aș spune că azi Procuratura Anticorupție este într-o stare cu mult mai rea decât atunci”.
Veronica Dragalin a fost întrebată și despre colaborarea cu celelalte instituții cu atribuții în combaterea corupției. ,,În privința alegerilor din octombrie și noiembrie 2024, Procuratura Anticorupție a lucrat numai cu asigurarea operativă din partea poliției și pot să spun că am avut o conlucrare foarte bună. La mine, în birou veneau șefii, inclusiv de la INI o dată pe săptămână sau chiar mai des și coordonam planul nostru de acțiuni: cum să acționăm, unde să facem percheziții, pe cine să reținem, cum să deconspirăm toate lucrurile acestea, cum să ieșim public în conferință de presă și să informăm publicul despre ce se întâmplă. Din punctul meu de vedere, am făcut tot posibil și am avut susținerea din partea poliției, dar competența Procuraturii Anticorupție a ținut de o chestie destul de îngustă și asta înseamnă finanțarea ilegală a candidaților și partidelor politice și acceptarea finanțării din partea unui grup criminal organizat. Procuratura Anticorupție nu are competența de a investiga coruperea alegătorilor, deci când vorbim de bani pentru a influența votul, aceasta infracțiune este competența Centrului Național Anticorupție”.
Legat de finanțarea ilegală a formațiunilor sau candidaților în timpul alegerilor prezidențiale și referendumului pro-UE din toamna anului trecut, Veronica Dragalin a explicat: ,,Noi documentăm acest fenomen de aproape trei ani de zile și această infracțiune este una continuă. Toate probele (n.r.-acumulate) până în acest moment demonstrează că începând cu alegerile locale din 2021, inclusiv pentru Primăria Bălți și până în prezent acest fenomen continuă. Deci este un grup criminal organizat care lucrează în continuare cu aceleași scopuri: de a influența politica Republicii Moldova, multiple alegeri în Republica Moldova. Noi am documentat toate aceste infracțiuni comise de diferite persoane, inclusiv în perioada electorală 2024”.
Intențiile instrumentulUI Kremlinului în destabilizarea Chișinăului
„Adevărul” a chestionat-o și despre intențiile grupului criminal condus de pro-rusul Ilan Șor în 2025, an în care vor avea loc alegeri parlamentare, iar Veronica Dragalin a afirmat următoarele: ,,Cum au spus ei (n.r.-membrii grupului criminal) au început cu alegerile locale din 2021 din Bălți, vorbim despre o perioadă îndelungată, și care continuă până în prezent și o să continue și în cazul alegerilor parlamentare pentru că din toate informațiile acumulate pe multiple dosare, inclusiv din discuții interceptate cu Ilan Șor, din spusele lui pe care noi am reușit să le documentăm ca probe în aceste dosare, ținta lui cheie este să ajungă partidele susținute de el în Parlament în 2025 ca să poată crea alianțe cu alte partide și să poată vota Parlamentul legi în favoarea lui Ilan Șor, inclusiv pentru a-și rezolva problemele lui cu justiția: condamnarea definitivă pe care o are, confiscarea averii, obligația de a plăti 260 de milioane de euro în interesul statului și clar (n.r.-lucruri similare) pentru mulți oameni apropiați lui. Noi nu-l putem opri pe el atât timp cât el este în Rusia și are protecția statului rus. Acest stat ne-a spus că nu-l va extrăda din considerente politice și înseamnă că Republica Moldova nu-l poate opri pe Ilan Șor pentru că nu putem merge în Rusia să-l căutăm, să-l arestăm și să-l aducem acasă. Legea internațională nu permite așa ceva. Noi putem lucra și putem trage la răspundere penală persoanele care se află fizic aici în Moldova. Asta și am făcut până acum, dar am și deschis dosare în privința celor care nu se află aici. Chiar dacă ei nu se află aici, averile lor se află în Moldova sau se află în alte state din Europa, unde pot fi confiscate. Deci din punct de vedere financiar, am făcut acțiuni, inclusiv împotriva persoanelor care nu se află pe teritoriul Republica Moldova”.
Bani din Rusia
Veronica Dragalin a dat detalii și despre sumele alocate de Ilan Șor pentru ca partidele controlate de el, unele dintre ele pretinzând a fi proeuropene, să-și atingă scopurile electorale, începând cu alegerile locale din 2021 și până în prezent. ,,O cifră concretă care vă pot da este din dosarul Marinei Tauber pentru că acolo noi am calculat fiecare bănuț. Suma exactă care a acoperit perioada noiembrie- decembrie 2021 până când a fost trimis în judecată este de 195 de milioane de lei moldovenești, deci aproximativ 10 milioane de euro pentru acea perioadă. Clar că activitatea a continuat. Din iunie până în noiembrie 2023 au avut loc alegeri locale, după asta a fost un an întreg pentru alegerile prezidențiale. O cifră concretă pentru următoarea perioadă nu am, dar cu siguranță sunt sume de bani foarte importante. Din probele pe care le-am acumulat, este evident că grupul criminal organizat Șor aducea inițial bani în mod fizic și pe urmă în diferite modalități electronice din Federația Rusă”.
Veronica Dragalin: Corupția există peste tot
Referitor la nivelul de corupție din Republica Moldova, inclusiv dacă aceasta a cuprins clasa politică, marii investitori, oamenii de afaceri, funcționarii cu atribuții de control și coordonare sau a rămas la nivel de corupție mică, Veronica Dragalin a explicat. ,,Un indicator important despre care ar trebui să vorbim este indicele percepției corupției care este făcut în fiecare an de Transparency International, care măsoară aceste lucruri prin multiple sondaje, care întreabă cetățenii, inclusiv oamenii de afaceri, oameni simpli despre cât de des sunt ei solicitați să ofere mită sau cât de des au dat mită. Ceea ce e foarte foarte impresionant din punct de vedere al Republicii Moldova, este că, în ultimii cinci, noi ne-am ridicat foarte semnificativ în această evaluare. În anul 2019, Republica Moldova era pe locul 120 din 180 de țări, iar astăzi Republica Moldova e pe locul 76 din 180. Este o creștere foarte semnificativă din punct de vedere a percepției corupției în societate și cred că asta reflectă totuși chiar în circumstanțe foarte dificile, Procuratura Anticorupție are succes și nu doar: Poliția și alte Procuraturi, Agenția Națională de Integritate, Judecătoriile, chiar și politicul, că până la urmă toate contează. Noi, ca țară, ce arată, de fapt, examinarea obiectivă este că lucrurile stau mult mai bine în ziua de astăzi decât erau chiar și în urmă cu 2,3, 5 ani. Am arătat un progres continuu în acest domeniu. În ziua de azi corupția există peste tot, asta este realitatea”.
Veronica Dragalin a fost întrebată și dacă, pe perioada mandatului său, au existat ingerințe pentru a se instrumenta cauze împotriva oponenților actualei puteri. Aceasta a menționat că: ,,În general, în timpul funcției de procuror-șef a Procuraturii Anticorupție, am avut foarte des ședințe cu grupuri de lucru pe anumite subiecte, precum proiecte de lege, unde câteodată tema privind anumite dosare sau anumite fenomene, sau anumite acuzații, suspiciuni ajunse în spațiul public au fost discutate. Am fost și eu prezentă când unele persoane și-au dat părerea, opinia. Eu nu le-am considerat niciodată ca o ingerință, ca o presiune asupra mea să acționez într-un anumit mod. De la bun început, am fost fermă cu privire la faptul că legea va fi aplicată în mod egal în privința tuturor, că Procuratura Anticorupție nu acceptă comenzi din nicio parte: nici de la guvernare, nici de la opoziție, nici la oameni de afaceri. Întotdeauna m-am condus după acest principiu și l-am respectat de fiecare dată, deci discuții pe tema asta, opinia pe tema asta poate și au fost, dar presiuni sau influență, cu siguranță nu”.
Sugestii din partea reprezentanților statului
,,Adevărul” a întrebat și cui i-au aparținut sugestiile referitor la anchetarea anumitor persoane sau dosare, iar Veronica Dragalin a menționat următoarele. ,,Foarte multe persoane. Nu este un singur om. (Din Guvern, Parlament, Președinție-n.r.) Da, da”.
În condițiile în care Veronica Dragalin a afirmat că a fost contactată telefonic de reprezentanți ai partidului de guvernare cu scopul de a influența dosare, „Adevărul” a solicitat explicații, inclusiv cu privire la cine a făcut acest lucru. ,,Nu o să vă dau detalii, dar mă refer la fenomenul menționat: multe persoane își spun opinia, comentează și eu, la un moment dat, am tras linia roșie și am spus că nu mai vreau să am o comunicare, pentru că nu vreau să fie asta interpretat într-un anumit mod. S-a întâmplat la începutul anului 2024 și de atunci nu am fost contactată de nimeni. Nimeni nu a avut opinie, deci eu am am rupt total legătura pentru că nu consideram productive discuțiile pe care le aveam cu diferite ministere, deputați, deci eu mai mult timp încercam să am discuții constructive pentru a fortifica Procuratura Anticorupție, pentru a schimba legea în interesul cetățenilor, dar după o anumită perioadă de timp am ajuns la concluzia că nu este productivă implicarea mea în astfel de discuții. Am rupt legătura și de atunci a fost mult mai ușor să fiu procuror-șef”.
Chestionată dacă nemulțumirile legate de activitatea sa au început odată cu oprirea comunicării cu reprezentanții principalelor instituții ale statului, șefa demisionară a PA a afirmat că: ,,Nemulțumirile au început și înainte de asta. S-au identificat odată cu ruperea discuțiilor”.
„Adevărul” a vorbit și despre pașii următori ai Veronicăi Dragalin, fiind întrebată dacă intenționează să se întoarcă în SUA, dacă o carieră politică este în continuare o opțiune pentru ea, având în vedere că anterior a menționat că nu o exclude, și dacă aceasta ar putea fi în Statele Unite sau în Republica Moldova.
,,Nu știu ce o să fac. Eu nu pot avea o demnitate publică, inclusiv de deputat minim cinci ani, posibil șapte ani, deci înseamnă 2030 sau 2032, așa că nu am gânduri de activitate politică, chiar dacă aș vrea să mă gândesc la această posibilitate, n-are rost”.
Se încarcă comentariile...
