Curtea de Justiție a UE a respins cererile depuse de oligarhul Șor și Marina Tauber. Reacția Guvernului Republicii Moldova

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a respins cerile depuse de oligarhul Ilan Șor, fostul lider al partidului ȘOR, și de Marina Tauber, fostă vicepreședintă al aceluiași partid. Cererea viza anularea restrictive impuse asupra lor de Uniunea Europeană.

Marina Tauber și Ilan Șor/FOTO: partidulșor.md

Update

Guvernul Republicii Moldova a venit cu o reacție la decizia respingerii cererilor, prin intermediul purtătorului de cuvânt Daniel Vodă, care declară că încercările de destabilizare nu vor fi tolerate.

„Această hotărâre este un semnal clar că încercările de destabilizare nu vor fi tolerate și cei responsabili vor răspunde în fața legii. 

Această decizie confirmă hotărârea comunității internaționale în cooperare cu autoritățile de la Chișinău de a combate acțiunile care pun în pericol nu doar parcursul european al țării noastre inclusă în Constituția, dar și să diminueze factorii destabilizatori cu privire la stabilitatea democrația și statul de drept al țării noastre”, a Daniel Vodă.

Știre inițială

Încă din 2023, Ilan Şor şi Marina Tauber au fost înscriși de Consiliul UE pe lista persoanelor și entităților vizate de măsuri restrictive având în vedere situaţia din Republica Moldova, potrivit Agerpres.

Mai exact, cei doi au fost înscriși în aceste liste deoarece au avut un rol în protestele antiguvernamentale violente din Moldova, care au amenințat democrația țării.

CJUE arată că actele juridice în litigiu se înscriu în cadrul politicii externe şi de securitate comună a Uniunii Europene (PESC). UE poate lua astfel de măsuri în cazul în care există persoane sau entități care să organizeze proteste sau manifestații violente, cu scopul de a consolida democrația în cazul organizației.

În continuare, instanţa europeană constată că, în 2022 şi în 2023, partidul ŞOR, sub conducerea lui Ilan Şor şi a Marinei Tauber, a organizat proteste şi manifestaţii violente, în principal în capitala Chişinău, cu ajutorul protestatarilor selectaţi, formaţi şi plătiţi de acelaşi partid.

De asemenea, protestele s-au organizat în interesul şi cu concursul Rusiei, astfel încât ele se înscriu în cadrul acțiunilor de destabilizare a guvernului Republicii Moldova.

CJUE subliniază că doar dizolvarea partidului ŞOR nu este suficientă încât să facă măsurile restrictive adoptate împotriva lui Ilan Şor şi Marinei Tauber să fie desuete, întrucât aceştia rămân în continuare susceptibili să organizeze, să conducă sau să participe la proteste violente sau la alte acte de violenţă în Republica Moldova.

Ilan Șor este vizat de justiția de peste Prut în cadrul dosarului „Frauda Bancară”. Dacă va fi prins, acesta va sta 15 ani după gratii și va trebui să restituie peste 5,2 miliarde de lei.

„Termenul de închisoare se va calcula din momentul reținerii, cu includerea perioadei aflării în arest”, potrivit angajaților Procuraturii Anticorupție de la Chișinău.