Ce vrea Uniunea Europeană de la Moldova? Agricultura din Acordul de Asociere, „tradusă” pe înţelesul tuturor de comisarul european Dacian Cioloş
0Comisarul european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Dacian Cioloş, s-a aflat la sfârşitul lunii mai, timp de două zile, în Republica Moldova. Vizita nu s-a limitat la întrevederi oficiale, Dacian Cioloş profitând de ea pentru a se întâlni cu fermieri şi cu potenţiali producători agricoli, cu primari şi cu reprezentanţi ai autorităţilor publice locale. Comisarul Cioloş a explicat pe îndelete cum poate beneficia Moldova de apropierea cu UE.
Înainte de toate, Dacian Cioloş i-a informat pe oficialii de la Chişinău despre faptul că Executivul european a dat curs unei solicitări a Guvernului de a mări cotele pentru fructe şi legume, negociate şi incluse în versiunea parafată a Acordului de Asociere, şi va propune statelor-membre ca noile cantităţi, dublate, să se conţină în acordul ce va fi semnat pe 27 iunie, la Bruxelles.
„Acum o lună şi jumătate, prim-ministrul Republicii Moldova ne-a informat că există riscul ca în lunile următoare şi pentru alte produse, decât vinul, pieţele tradiţionale din est să fie închise. Ne-a cerut să creştem cotele pentru mere, prune, roşii, struguri. Decizia Comisiei a fost deja luată - cotele negociate până la semnarea Acordului au fost dublate”, a anunţat Cioloş.
DE CE, DUPĂ SEMNAREA ACORDULUI DE ASOCIERE, MĂRFURILE MOLDOVENEŞTI NU VOR DISPĂREA DE PE PIAŢĂ
În ceea ce priveşte invadarea pieţei noastre de mărfurile din Europa şi chiar dispariţia celor autohtone, Dacian Cioloş a ţinut să precizeze că UE, cu 500.000 de milioane de consumatori, nu are ca obiectiv invadarea unei pieţe de patru milioane…
„Am văzut prin presa de la Chişinău afirmaţii precum că, după aderarea la Zona de Liber Schimb, Uniunea Europeană va încerca să-şi relanseze economia pe seama relaţiilor comerciale cu Republica Moldova. Da, politica comercială este o prioritate a UE şi scopul nostru e să ne extindem exportul, dar ne orientăm spre zone ca SUA, America de Sud, China şi alte ţări asiatice. De asta şi negociem un acord de liber schimb cu Statele Unite, de asta ne şi propunem să ajungem pe pieţe cu un potenţial important de creştere şi de consum. Nu văd cum şi-ar rezolva UE criza prin creşterea exportului către Moldova”, s-a amuzat oficialul UE.
Totodată, Comisarul pentru Agricultură a spus că UE este interesată ca şi ţările din vecinătatea ei să se dezvolte economic şi să prospere, în caz contrar este posibil un impact negativ şi asupra comunităţii europene.
VOM IMPORTA DIN UE ASTFEL, ÎNCÂT SĂ PĂSTRĂM ŞI PRODUCŢIA LOCALĂ
În discuţiile cu agricultorii, Comisarul Dacian Cioloş a reiterat faptul că autorităţile de la Chişinău au negociat termene de tranziţie de la trei la zece ani pentru sectoarele în care ţara nu este suficient de competitivă sau pentru mărfurile considerate importante. Nici în cazul lactatelor, produselor din carne proaspătă şi al celor din carne procesată piaţa nu se va liberaliza total, fiind prevăzute anumite cantităţi de import permise.
„Pentru sectoarele mai puţin competitive pe moment sau unde există riscul să nu fie competitive pe viitor, pentru a nu distruge producţia locală, sunt prevăzute perioade de tranziţie de 3-5-10 ani, timp în care să se facă investiţii, pentru a le dezvolta. Abia după aceea piaţa se va deschide spre UE. Deci, există instrumente de protejare a pieţei Republicii Moldova”, a menţionat Dacian Cioloş.
COTELE DE EXPORT, CALCULATE ÎN BAZA POTENŢIALULUI MAXIM AL EXPORTATORILOR
Şi pentru că Acordul de Asociere e un circuit cu dublu sens, la fel sunt şi regulile. Astfel, exportul din Republica Moldova se va face potrivit cotelor stabilite de UE - bunăoară, pentru fructe, pe care Bruxellesul le consideră produse sensibile. Respectiv, vom putea livra pe piaţa UE cantitatea stipulată de acord, nu mai mult. Însă reprezentantul Comisiei Europene ne asigură că volumul acestor contingente a fost calculat tocmai pentru a crea un potenţial de creştere economică pentru ţara noastră.
„Pentru legume şi fructe contingentele de export către UE sunt calculate pe baza potenţialului maxim de export al Republicii Moldova în momentul în care s-a făcut negocierea. La roşii, de exemplu, exportul din Moldova către UE în perioada 2009-2011 a fost, în medie, de 163 de tone pe an. Contingentul de export oferit de Zona de Liber Schimb e de 1000 de tone pe an. Pentru mere media de export pe an a fost în jur de 43 de tone, dar cu vârfuri, în 2013, s-au exportat 170 de tone. Contingentul anual din Acord e de 20.000 de tone. Pentru prune - de 5000 de tone pe an. În plus, în Acord există o clauză care spune că, după trei ani de la intrarea în vigoare a acestuia, contingentele respective de export pot fi rediscutate, dacă anumite sectoare se dezvoltă şi potenţialul de export creşte”, a povestit Comisarul pentru Agricultură.
În plus, la 15 mai, preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a anunţat că forul executiv european a răspuns pozitiv la solicitarea directă formulată de premierul Iurie Leancă la finele lunii aprilie - dublarea contingentelor de import (fără taxe) pentru cinci categorii de fructe şi legume importante pentru Republica Moldova, dar considerate sensibile pentru UE. Decizia a fost luată în regim de urgenţă, astfel încât modificările să fie făcute înainte de semnarea Acordului de Asociere, la 27 iunie. Rezultatul este că pentru şase produse importante pentru Moldova - usturoi, roşii, struguri de masă, mere, prune şi suc de struguri - au fost stabilite cote de export exceptate de taxe şi mult peste ceea ce exportă ţara în prezent în UE. Iar pentru cinci din ele cotele au fost dublate. Astfel, dacă pentru roşii în Acord e stabilită cota de 1000 de tone/an, după decizia Comisiei Europene aceasta va fi de 2000. La fel se va întâmpla cu merele, prunele, strugurii de masă şi sucul de struguri.
Dacian Cioloş a dat de înţeles că acest gest al Bruxellesului are şi o conotaţie politică, de solidaritate şi de susţinere, ca şi în cazul liberalizării totale a pieţei vinurilor, şi că astfel UE poate crea un „precedent riscant” la care ar putea apela şi alte state. „Şi UE, şi Republica Moldova sunt membre ale Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC), şi acolo există nişte reguli. De aceea, trebuie să fim atenţi la ceea ce punem în acorduri”, a ţinut să precizeze Comisarul UE.
CUM VA SUSŢINE UE, DE FACTO, AGRICULTURA MOLDOVENEASCĂ
Întru implementarea cu succes a Acordului de Asociere şi a Zonei de Liber Schimb cu Moldova, a fost lansat Programul european pentru agricultură şi dezvoltarea rurală ENPARD, care va finanţa proiecte pentru creşterea competitivităţii sectorului agricol. Acestea vor viza atât agricultura industrială, care produce în cantităţi mari pentru piaţă internă, dar şi pentru export, cât şi cea la scară mai mică, a cărei menire este să ridice nivelul de trai în mediul rural. De un program similar au beneficiat, în perioada de preaderare, şi alte actuale membre ale UE. În conformitate cu acest program, în perioada 2014-2017, Uniunea Europeană va aloca ţării noastre 100-120 de milioane de euro pentru agricultură şi dezvoltare rurală. Prima tranşă ar putea veni chiar în luna iulie, iar primele proiecte ar putea primi finanţare pe finalul anului.
Programul ENPARD va finanţa implementarea Strategiei de dezvoltare agricolă şi rurală, adoptată recent de Guvern. „Este important ca, foarte rapid, această strategie să fie tradusă într-un program de acţiuni: ce fel de măsuri vrea Guvernul să finanţeze şi ce procentaj din alocarea respectivă va fi. Sigur că ulterior Guvernul va trebui să justifice de ce a ales să concentreze într-un domeniu sau altul. Totul să fie transparent. Voi sugera autorităţilor să creeze un comitet consultativ - cum avem în UE, cu primari şi agricultori, unde să se discute conţinutul programelor, criteriile de selecţie a proiectelor, să se dezbată priorităţile. Să fie o structură în care să se regăsească nu doar agricultura industrială, ci şi interesele producţiei locale, căci este important să se dezvolte economic şi o agricultură la scară mai mică în mediul rural”, a spus Cioloş.
CUM VA AVEA GRIJĂ EUROPA DE BANII SĂI
Comisarul român a mai afirmat că, în cazul în care acest program va fi netransparent, Comisia Europeană poate sista finanţarea lui - europenii au suficiente instrumente de control, nu degeaba birocraţia lor e celebră! „Pentru mine furt poate să fie când cel care gestionează banii ia o parte şi îi bagă în buzunar. Şi aici există audit, control financiar din partea instituţiilor comunitare, control înainte de a lansa proiectul - ca să vedem care va fi circuitul banilor şi cine va fi responsabil în fiecare verigă - şi control după ce s-au cheltuit banii… Furt e şi dosirea banilor pe circuit sau când banii sunt dirijaţi spre un agent economic, dar nu se văd rezultatele - când banii s-au cheltuit şi poţi să raportezi 100%, dar nu vezi utilajele, nu vezi creşterea productivităţii, nu vezi dezvoltarea investiţiilor. Există şi aici suficiente controale. Nu în zadar de multe ori lumea se plânge că e prea multa birocraţie cu toate controalele astea”, explică Cioloş.
Potrivit Comisarului, soluţia este acelaşi comitet consultativ, care să facă transparent la maximum procesul de selecţie a proiectelor, de alegere a priorităţilor de finanţare, pentru a explica beneficiarilor care sunt criteriile de selecţie. Ulterior, anunţul cu toate criteriile să fie publicate pe internet, să le ştie toată lumea. „Toate aceste elemente reduc şi riscul de confuzie, şi de probleme. Căci tocmai lipsa informării şi lucrul făcut superficial şi la repezeală creează suspiciuni. De aceea, unii speculează, chiar dacă nu pot demonstra că s-au furat bani. Cât timp nu există informaţii, oricine poate specula. Vom încerca să facem în aşa fel, încât să existe cât mai multă transparenţă”, a spus el.
Cât priveşte riscurile, acestea sunt două: sau Republica Moldova nu absoarbe banii în cauză, pentru că nu-i pregătită administrativ, sau îi absoarbe, dar nu se văd rezultatele.
ÎNCĂ O DATĂ DESPRE PORCUL DE CRĂCIUN ŞI ZONA DE LIBER SCHIMB
Chiar dacă Moldova s-a angajat să respecte anumite norme de igienă, sanitare şi sanitar-veterinare, acestea vizează nu gospodăriile individuale, ci întreprinderile care vor să exporte în UE. Comisarul Cioloş a dat, în acest sens, exemplul României şi al Poloniei, care sunt state-membre, parte a unei pieţe comune cu reguli comune. Cu toate acestea, şi acolo există derogări pentru producătorii mici de brânzeturi, de fructe, de dulceţuri, de mezeluri etc., ei pot să proceseze produse până la o anumită cantitate.
„În România interdicţia de a tăia porcul în curte a început să funcţioneze după câţiva ani de la aderare. Acest lucru nu se va aplica în Republica Moldova”, a precizat oficialul de la Bruxelles. „Zona de Liber Schimb cu Moldova presupune preluarea doar a anumitor părţi din piaţa comună. Dacă Republica Moldova decide să aplice, prin legislaţie, normele comunitare şi pe piaţa internă, pentru toate produsele, nu doar pentru ceea ce exportă în UE, îşi creează un avantaj în timp şi ajută producătorii s-o facă. Aplicând standardele de igienă şi de siguranţă alimentară ale UE, considerate printre cele mai ridicate din lume, va avea acces şi pe alte pieţe mult mai uşor”.
Pe beneficiarul moldovean nu-l interesează ce minister gestionează fondurile, ci să existe cât mai puţină birocraţie. El vrea să ştie care sunt criteriile programului, unde se află acel ghişeu la care poate să-şi depună proiectul şi când îi vine finanţarea…
„E devreme să vedem care a fost impactul liberalizării pieţei vinurilor”
De la 1 ianuarie, statele UE au deschis piaţa comunitară pentru vinurile moldoveneşti, în contextul în care Federaţia Rusă ne-a pus embargo pe vinuri în septembrie 2013. Această măsura restrictivă a fost considerată un gest politic pentru a împiedica apropierea Chişinăului de UE şi a generat o solidarizare a politicienilor europeni cu Republica Moldova. Totuşi, Comisarul Cioloş nu poate spune dacă producătorii de vinuri de la noi au dat buzna în UE, susţinând că este prea devreme să tragă concluzii.
„A existat o creştere a exportului către UE, dar cantitatea actuală livrată s-ar fi încadrat, şi fără liberalizare, în contingentul existent deja - 240.000 de hectolitri pe an. Nu m-am aşteptat, în momentul în care am făcut propunerea respectivă în Comisie, şi nu mă aştept nici acum ca vinurile moldoveneşti să dea buzna pe piaţa europeană. Nu acesta era obiectivul”, a explicat Cioloş. „Acordurile acestea comerciale nu sunt strict pentru a gestiona elementele comerciale, ci sunt şi un semnal economic şi politic pe care ţările partenere le dau mediului de afaceri şi cel investiţional - că există un potenţial pe viitor, există siguranţă şi predictibilitate. Un alt semnal politic e că, liberalizând piaţa vinurilor, UE nu se teme de Republica Moldova. La fel e şi cu merele. Faptul că trecem de la 20.000 la 40.000 înseamnă că piaţa UE se va deschide rând pe rând pentru toate produsele importante din Moldova”, afirmă Comisarul UE.
Se încarcă comentariile...
