Cât de dezvoltat este antreprenoriatul social în Republica Moldova

Târgul întreprinderilor sociale. FOTO: Adevărul

Antreprenoriatului social în Republica Moldova se dezvoltă pas cu pas, dar lipseşte cu desăvârşire un cadrul legal care ar reglementa întreprinderile sociale.

Mai mulţi antreprenori sociali şi organizaţii internaţionale care susţin antreprenoriatul social în Republica Moldova au participat la o conferinţă naţională pentru a găsi soluţii pe care să le propună Guvernului şi Parlamentului pentru legiferarea acestui domeniu. Aceştia susţin că dezvoltarea întreprinderilor sociale ar încadra persoanele cu nevoi speciale în câmpul muncii, ar oferi bunuri şi servicii cu plus valoare la preţuri rezonabile şi ar contribui la dezvoltarea ţării pe plan local şi naţional.

Cine face antreprenoriat social

Directorul întreprinderii de alimentaţie publică „Floare de Cireş”, Sergiu Gurău, spune că în aproape trei ani de activitate a reuşit să creeze 22 de locuri de muncă pentru persoane din satul Răzeni, raionul Ialoveni. Printre aceştia se găsesc 12 tineri cu nevoi speciale. „Cea mai mare problemă este lipsa unui cadru legal-normativ, insuficienţa unor resurse financiare şi faptul că opinia publică nu înţelege rolul acestor afaceri în bunăstarea societăţii. Conform datelor noastre, în Republica Moldova activează 16 organizaţii de antreprenoriat social. Acestea activează în domeniul alimentaţiei publice, masaj, creşterea animalelor, cultivarea legumelor, spălătorie publică, textile, promovarea unui mod sănătos de viaţă etc.”, afirmă Sergiu Gurău.

În satul Oxentea din raionul Dubăsari a fost deschisă o cantină socială. Construcţia acesteia a fost iniţiată din dorinţa de a rezolva problema alimentaţiei sănătoase în gimnaziul din localitate şi satele vecine. „Am obţinut un grant de la Fundaţia Est-Europeană. Pregătim prânzul pentru elevi contra plată. Preţul este de 12 lei pentru o masă, cu aproximativ 18 lei mai puţin decât un pranz din cantinele de la Chişinău. 20 de copii din familii social-vulnerabile mănâncă gratuit. De asemenea, susţinem oamenii din sat - cumpărăm de la ei produsele alimentare (ouă, lapte, legume, carne), care au certificat de conformitate”, spune directorul întreprinderii sociale. 

Responsabilitate socială şi implicare civică

Domeniul antreprenoriatului social în Republica Moldova este abia la început, iar un cadru juridic care ar reglementa activitatea este vital. Fundaţia Est-Europeană a susţinut până acum şapte întreprinderi sociale şi va continua alocarea resurselor financiare prin progamele special create pentru acest sector. Reprezentanţii fundaţiei suedeze susţin că sunt gata să susţină orice iniţiativă lansată de organizaţiile sociale, societatea civilă, donatori şi insituţiile de stat doar să fie dezvoltat acest domeniu. Aceştia se vor implica la elaborarea proiectului de lege, oferind suport pentru lucru, norme, organizare etc.

„Scopul acestor întreprinderi nu este doar de a susţine persoanele cu nevoi speciale, dar şi crearea soluţiilor la nivel local şi naţional. În Suedia, sunt 310 întreprinderi sociale unde lucreză mai mult de 3000 de angajaţi. Avem magazine, hoteluri. Companiile de stat au creat oportunităţi pentru persoanele cu nevoie speciale”, spune ES Signe Burgstaller, Ambasadoarea Suediei în Republica Moldova.

Viceministrul Tineretului şi Sportului al Republicii Moldova Andrei Spânu a dat o definiţie a antreprenoriatului social. „O întreprindere clasică rezolvă o problemă pentru a face profit, iar o întreprindere socială face profit pentru a rezolva o problemă”, a explicat Spânu. Acesta a mai menţionat că preţul pe care îl oferă este competitiv, iar bunurile şi serviciile lor trebuie cumpărate pentru plus valoarea oferită şi nu din compasiune. „Granturile sunt foarte importante, motiv pentru care ministerul a decis să iniţieze un program de granturi special pentru afaceri sociale, care va fi lansat în luna octombrie 2015”.