Andrei Pânzaru, student: „În ochii chinezilor, noi suntem Moldova“
0
Andrei Pânzaru din Călăraşi e unul din cei 20 de tineri de la noi care învaţă în China. Revenit acasă pentru Gala studenţilor originari din Moldova, el ne-a povestit cum e viaţa în cea mai populată ţară de pe glob.
În timp ce majoritatea tinerilor de la noi aleg Occidentul pentru studii, Andrei Pânzaru (21 de ani) din Călăraşi a preferat o ţară orientală, mai ales că învăţase anterior chineza.
„Sugestia a venit de la tatăl meu. Văzuse într-un ziar că Institutul Confucius din Chişinău organizează cursuri gratuite de limba chineză. Ştiind cât de dificilă este, am acceptat provocarea şi am studiat-o timp de un an, după care am trecut cu brio examenul final şi am decis să plec în China“, îşi aminteşte tânărul.
Timp de doi ani, a continuat să înveţe limba, mai întâi la Northwest Normal University din Lanzhou, apoi la Nanjing Normal University din Nanjing. „Aplicasem pentru licenţă încă în primul an, dar, pentru că nu aveam încă un document care să confirme cunoaşterea limbii chineze, a trebuit să fac un an suplimentar. Ar putea părea timp pierdut, dar a fost binevenit. Mi-am dat seama că ceea ce ştiam de la Chişinău e, de fapt, foarte diferit de ceea ce auzeam în China. E o limbă dificilă, cu multe dialecte, zeci de ideograme. Înveţi asiduu, dar nu simţi imediat rezultatele, e nevoie de multă răbdare. Nici acum, după aproape trei ani, nu îndrăznesc să spun că o cunosc. Străinii o învaţă toată viaţa“, explică Andrei.
Despre ciudăţenii şi campusuri
Studentul îşi aminteşte zâmbind de şocul cultural pe care l-a trăit când a păşit pe tărâmul celui mai numeros popor. „Sunt multe chestii neobişnuite, pe care nici astăzi nu le înţeleg. Spre exemplu, cum pot mânca şerpi, arici, pisici şi scorpioni, fluxurile enorme de oameni care traversează străzile în primele ore ale dimineţii, aglomeraţia din transportul public. Dar, de nevoie, m-am acomodat şi cu beţişoarele pentru mâncare şi cu faptul că, dacă la noi jumătate de oră de stat la coadă e mult, atunci pentru ei 2-3 ore e o normalitate“, mărturiseşte moldoveanul.
Astăzi, Andrei este în primul an la Facultatea de Politică Internaţională la Universitatea Sun Yat-Sen din Guangzhou - cel mai mare oraş din sudul Chinei.
„Universităţile sunt organizate în campusuri studenţeşti cu toate cele necesare: blocuri de studii şi de locuit, magazine, bancomate. Nu trebuie să ieşi în afară, interacţionăm mereu cu colegii şi cu profesorii, pentru că mulţi dintre ei stau tot aici. Bibliotecile sunt foarte bogate, nu umblăm cu împrumutatul sau xerocopiatul. Nu avem ore de dimineaţă, iar pauza de la amiază de două ore este sfântă pentru chinezi, când fac siesta şi îşi reîncarcă bateriile“, povesteşte basarabeanul.
FOTO: Andrei, alături de profesorul său de chineză, Liang
Andrei susţine că profesorii de acolo se bucură de o mare autoritate. Dă şi un exemplu: „Îmi amintesc că am vrut să fac cunoştinţă cu rectorul şi intenţionam să trec pe la biroul său, când un coleg a exclamat: «Ai înnebunit? Este imposibil! La noi nimeni nu face aşa!»“.
Printre cei mai buni studenţi de peste hotare
În weekend, tânărul joacă tenis de masă şi face sanda (n.r. box chinezesc). De asemenea, el participă la diferite concursuri din universitate. La ultimul, a analizat cazul americanului Edward Snowden, clasându-se pe locul doi printre 20 de participanţi, iar banii câştigaţi i-a dat pe o cauză nobilă.
„Chinezii sunt învăţaţi de mici să-şi iubească patria. Asta ne lipseşte nouă“ - Andrei Pânzaru, student în China
„Tinerii de aici se implică în multe activităţi extra-curriculare. Un coleg de-al meu face parte dintr-o organizaţie care contribuie la educarea copiilor săraci din sate. Premiul era suficient ca să mă hrănesc o săptămână, dar am cumpărat nişte cărţi pentru pici“, precizează băiatul.
Tot aşa, s-a înscris în concursul pentru Gala studenţilor originari din Moldova, unde s-a ales cu o diplomă de gradul trei.
„Este o iniţiativă foarte bună să ne reunească pe cei care pot schimba lucrurile în ţara natală, după experienţa acumulată peste hotare. Dar am rămas dezamăgit, pentru că nu am văzut unitate între studenţi. Mulţi dintre ei cred că l-au apucat pe Dumnezeu de picior. Deşi spun că sunt viitorul ţării, acest viitor nu vrea să revină acasă“, remarcă studentul.
Ambasadorii Moldovei
Spre deosebire de aceştia, Andrei îşi vede viitorul în Moldova. „Nu caut motive ca să mă întorc, dragostea de ţară e necondiţionată. Cred că ceea ce am devenit se datorează, mai întâi de toate, rădăcinilor moldoveneşti şi oamenilor care m-au înconjurat. În China, oamenii sunt educaţi din şcoală să-şi iubească ţara, li se oferă motive să rămână şi să contribuie la prosperarea ei“, adaugă el.
Potrivit lui Andrei, cei circa 20 de tineri de la noi care învaţă în China sunt un fel de ambasadori ai Moldovei. „Majoritatea chinezilor nu ştiu nimic despre ţara noastră şi impresiile lor se formează din interacţiunea cu noi. Suntem Republica Moldova în ochii lor. Încerc să apropii Moldova de China cum pot. Facilitez venirea tinerilor noştri să studieze aici, iar unei doamne din Chişinău i-am adus nişte medicamente şi plante locale pentru tratarea cancerului“, încheie tânărul.
Centru de cultură chineză
Fondat la Chişinău în 2009, Institutul Confucius are zece profesori care predau chineza pentru circa 300 de studenţi. Centrul organizează activităţi culturale, cursuri de caligrafie, bucătărie, medicină tradiţională sau arta decupării hârtiei.
Se încarcă comentariile...
