Președintele azer Aliev I-a transmis lui Blinken că ofensiva azeră va înceta dacă separatiștii armeni „depun armele”
0Operațiunea militară din Nagorno-Karabah continuă cu succes, după cum a anunțat miercuri, 20 septembrie, Azerbaidjanul. SUA a cerut acestei țări să oprească ostilitățile, iar Rusia a îndrumat ambele țări să pună capăt vărsării de sânge în regiunea disputată, scrie Reuters.
Președintele azer Ilham Aliev a discutat cu secretarul de stat american Antony Blinken, prin intermediul telefonului. Președintele azer I-a spus acestuia că ofensiva va înceta dacă separatiştii armeni "depun armele", potrivit AFP, citată de Agerpres.
Declarații ale președintelui azer Ilham Aliev
"Şeful statului (azer) a afirmat că măsurile antiteroriste vor fi întrerupte dacă (separatiştii armeni) depun armele şi se dezarmează", a indicat preşedinţia de la Baku într-un comunicat dat publicităţii miercuri, precizând că discuţia telefonică cu Blinken a avut loc marţi, conform surselor citate.
"Populaţia civilă şi infrastructurile nu sunt vizate, doar ţintele militare legitime sunt distruse", susţine preşedintele azer, în primele sale declaraţii de la lansarea ofensivei marţi.
Potrivit președintelui Azerbaidjanului reprezentanţi ai armenilor care trăiesc în Nagorno-Karabah au fost invitaţi "în repetate rânduri" la dialog de către preşedinţia azeră pentru a "discuta problema reintegrării (lor)" în Azerbaidjan, dar ei au refuzat". De asemenea, acesta susține că armata azeră a lansat această operaţiune după ce, marţi, în regiunea respectivă au decedat "civili şi poliţişti" în explozia unor mine, acuzându-i pe sabotori armeni de amplasarea acestor dispozitive explozive.
Liderul de la Baku a afirmat că "aşa-zisele alegeri prezidenţiale" organizate la 9 septembrie de către separatiştii armeni în Nagorno-Karabah au fost o "continuare a provocărilor deliberate împotriva suveranităţii Azerbaidjanului" şi au condus la această operaţiune militară, potrivi surselor citate anterior.
Măsurile militare "continuă cu succes", cu arme şi echipamente militare distruse, a indicat la rândul său Ministerul azer al Apărării într-un comunicat publicat miercuri pe platforma de mesagerie Telegram.
Regiunea montană Karabah, disputată de cele două țări, este recunoscută la nivel internaţional ca teritoriu azer, dar o parte din ea se află sub controlul administraţiei separatiste armene, care susţine că este patria dintotdeauna a armenilor.
Discuții ale președintelui Azerbaidjanului cu secretarul de stat Antony Blinken
Secretarul de stat american Antony Blinken a avut convorbiri telefonice atât cu preşedintele azer Ilham Aliyev, cât şi cu prim-ministrul armean Nikol Paşinian, îndemnând Azerbaidjanul să "înceteze imediat acţiunile militare" şi să detensioneze situaţia.
Departamentul de Stat american anunță că Aliev "şi-a exprimat disponibilitatea" de a opri ostilităţile şi de a organiza o întâlnire cu reprezentanţii Nagorno-Karabah, conform Reuters. De asemenea, Blinken l-a asigurat pe premierul Paşinian de sprijinul deplin al Washingtonului.
Agenţiile de presă ruse citează preşedinţia azeră spunând că Aliev i-a transmis lui Blinken că Azerbaidjanul îşi va opri operaţiunea doar după ce luptătorii armeni vor depune armele şi se vor preda, scrie Agerpres.
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a cerut "încetarea imediată a luptelor", după ce Uniunea Europeană, Franţa şi Germania au condamnat acţiunea militară a Azerbaidjanului.
Un conflict mai vechi
Armenia a preluat controlul asupra Nagorno-Karabah într-un război care a avut loc pe fundalul destrămării URSS. Azerbaidjanul a recuperat cea mai mare parte din această regiune montană în urma unui conflict de şase săptămâni în 2020, încheiat printr-un armistiţiu mediat de Rusia.
Nu este încă clar dacă acţiunile Azerbaidjanului ar putea declanşa un conflict pe scară largă care să se extindă în Armenia, dar luptele din Karabah ar putea modifica echilibrul geopolitic în Caucazul de Sud, scrie Reuters.
Rusia încearcă să mențină influența în regiune, în faţa unei activităţi mai intense din partea Turciei, care susţine Azerbaidjanul. Moscova, care are o forţă de menţinere a păcii în zonă, a cerut ambelor părţi să înceteze vărsarea de sânge şi ostilităţile şi să revină la punerea în aplicare a acordului de încetare a focului din 2020.
Peste 27 de persoane au fost ucise, dintre care doi civili, și peste alte 200 de persoane au fost rănite în cursul acțiunilor militare de marți. Astfel, locuitorii din unele sate au fost evacuați.
Armenia a purtat periodic discuţii de pace cu Azerbaidjan, inclusiv asupra acestei regiuni. Armenia condamnă "agresiunea pe scară largă" a Baku împotriva locuitorilor din regiune şi a acuzat Azerbaidjanul că bombardează oraşe şi sate. Erevanul susţine că nu are trupe proprii pe teritoriul Nagorno-Karabah, lăsând să se înţeleagă că structurile militarizate ale etnicilor armeni din enclavă sunt singure în faţa trupelor azere.
La rîndul său, Azerbaidjanul a declarat că intenţia sa este "dezarmarea şi asigurarea retragerii formaţiunilor forţelor armate ale Armeniei din teritoriile noastre (şi) neutralizarea infrastructurii lor militare".
Se încarcă comentariile...
