PentagonLeaks. Unul din statele fondatoare ale NATO nu va îndeplini niciodată obiectivul de 2% din PIB

Premierul canadian Justin Trudeau le-a spus oficialilor NATO în privat că țara sa nu va atinge niciodată pragul minim de 2% din PIB pentru apărare, potrivit unui document clasificat al Pentagonului obținut de Washington Post și dezvăluit în premieră. 

Canada a oferit Ucrainei sprijin de un miliard de dolari FOTO EPA-EFE

Potrivit evaluării secrete a Pentagonului, parte din documentele sensibile scurse pe platforma Discord, forțele armate canadiene estimau în februarie că „nu ar putea desfășura o operațiune majoră, menținând simultan conducerea grupului de luptă NATO [în Letonia] și ajutorul acordat Ucrainei".

Statele Unite și Canada, țări vecine și aliate apropiate ale NATO, sunt partenere în cadrul Comandamentului nord-american de apărare aerospațială (NORAD). Washingtonul face de multă vreme presiuni asupra guvernului de la Ottawa să accelereze planurile de modernizare a capacităților militare și a infrastructurii în Arctica, unde oficialii ambelor țări avertizează că Rusia și China devin din ce în ce mai asertive.

Documentul, care poartă ștampila Statului Major Întrunit al SUA, oferă o nouă perspectivă asupra nemulțumirilor și preocupărilor din Statele Unite și nu numai cu privire la politica și prioritățile canadiene în domeniul apărării.

„Deficitele extinse în domeniul apărării restrâng capacitățile canadiene, în timp ce tensionează relațiile cu partenerii și contribuțiile alianței”, se arată în document.

Preocupări legate de capacitățile militare ale Canadei

Germania are îngrijorări în privința măsurii în care forțele armate canadiene au posibilitatea să ofere în continuare ajutor Ucrainei, îndeplinindu-și în același timp angajamentele asumate în cadrul NATO. Turcia se arată „dezamăgită” cu privire la „refuzul” armatei canadiene de a sprijini transporturile ajutoarelor umanitar după cutremurul devastator care a zguduit această țară în februarie, iar Haiti este „frustrată” din cauza reticenței guvernului de la Ottawa de a conduce o misiune multinațională de securitate în această națiune aflată în criză.

De la invazia rusă în Ucraina, anul trecut, Canada a furnizat Ucrainei sprijin militar de peste 1 miliard de dolari, inclusiv vehicule blindate, muniție, un sistem de rachete sol-aer pe care l-a procurat din Statele Unite și opt tancuri Leopard II de producție germană pe care le-a transferat în Polonia pentru a fi livrate Ucrainei. În plus, forțele armate canadiene au instruit peste 36.000 de militari ucraineni și membri ai personalului de securitate începând din 2015 și conduc un grup de luptă NATO în Letonia.

Totuși, unele țări membre NATO sunt „îngrijorate” din pricina faptului că Canada, în pofida promisiunii în acest sens, anul trecut, nu a sporit numărul personalului desfășurat în Letonia, se arată în document. Totodată, potrivit evaluării NORAD, Forțelor Armate canadiene le lipsesc „capacități însemnate în zona arctică, iar planurile de modernizare nu s-au materializat în ciuda multiplelor declarații publice”.

Documentul conține marcaje care indică faptul că cel puțin o parte din informațiile pe care le conține au fost obținute de la surse umane și nu trebuie împărtășite cu cetățeni străini. Data redactării documentului nu este vizibilă, dar referințele sugerează evenimente din luna februarie. Trudeau și președintele Biden au discutat despre cheltuielile pentru apărare și despre modernizarea NORAD în cadrul întrevederii pe care au avut-o la Ottawa în martie.

Daniel Minden, purtătorul de cuvânt al ministrului canadian al Apărării, Anita Anand, a declarat pentru The Post că „angajamentul guvernului de la Ottawa față de securitatea euroatlantică și globală este solid - și continuăm să facem investiții pentru a ne echipa forțele armate".

Canada nu va ajunge la pragul de 2% din PIB pentru apărare, stabilit de NATO

Potrivit NATO, Canada cheltuiește aproximativ 1,29% din PIB pentru apărare - cu mult sub pragul de 2% convenit de statele membre în 2014. În contextul războiului în desfășurare din Ucraina, care a mobilizat aliații occidentali, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat recent că un număr tot mai mare de țări privesc acest prag „ca pe un nivel minim, nu ca pe un plafon”.

Trudeau nu a declarat explicit un angajament când a fost întrebat când va atinge Canada obiectivul. În privat, el „le-a spus oficialilor NATO că Canada nu va atinge niciodată nivelul de 2% din PIB în cheltuieli de apărare". În document se face mențiunea că bugetul militar al țării a fost sub 1,4% din produsul intern brut timp de 26 de ani.

Minden, purtătorul de cuvânt al apărării, a calificat achiziția de 19 miliarde de dolari a 88 de avioane de luptă F-35 în ianuarie drept cea mai mare investiție în Royal Canadian Air Force din ultimii 30 de ani. Canada cheltuiește 38,6 miliarde de dolari pentru „modernizarea capacităților sale NORAD", a spus el, și „lucrează cu sârguință pentru a mari grupul de luptă NATO condus de Canada în Letonia la nivel de brigadă”.

Problemele Canadei

Generalul Wayne Eyre, șeful Statului Major al Apărării din Canada - echivalentul șefului Statului Major Întrunit al SUA - a recunoscut problemele legate de recrutare, retenție și pregătire. Anul trecut, guvernul a anunțat o revizuire a politicii de apărare.

În document sunt enumerate probleme legate de ceea ce cataloghează drept pregătire, personal, "apatie politică" și achiziții.

Aproape toate cele 78 de tancuri Leopard II ale Canadei „necesită o întreținere extinsă și nu dispun de piese de schimb". Dintr-o unitate, doar nouă din 40 sunt complet sau parțial operaționale. În plus, armata nu dispune decât de jumătate din piloții de care are nevoie și numește deciziile de achiziție "motivate politic, constrânse de personalul limitat și care nu sunt codificate în mod corespunzător în articolele bugetare".

Documentul menționează de răspunsul Canadei la prezența unui obiect aerian neidentificat în spațiul său aerian, în februarie.

Avioane de vânătoare canadiene și americane au fost mobilizate, iar un avion de vânătoare american F-22 a doborât obiectul pe teritoriul canadian la 11 februarie. La momentul respectiv, Anand a declarat că procedura a fost corectă și că "NORAD a făcut ceea ce trebuia să facă".

Totuși documentul dezvăluie faptul că reacția avioanelor de vânătoare canadiene CF-18 „a fost întârziată cu o oră, necesitând asistența SUA".

Eyre a declarat luna trecută unei comisii parlamentare că avioanele au fost "oarecum întârziate" de ploaia înghețată. El nu a precizat durata întârzierii.

Eyre a precizat că contactele cu comandantul NORAD și cu alți lideri militari și politici au fost "aproape ca la carte".