Islandezii au spus un „nu“ hotărât plăţii datoriilor

Peste 90% din cetăţeni au respins achitarea unor despăgubiri către Marea Britanie şi Olanda, după falimentul băncii Icesave. Votul negativ ar putea avea consecinţe severe  asupra împrumutului pe care Islanda urmează să-l primească de la FMI şi asupra negocierilor de aderare la UE.

Islandezii au respins categoric, sâmbătă, un acord care prevedea plata a 3,8 miliarde de euro către Marea Britanie şi Olanda. Cele două ţări au cerut această sumă după ce şi-au despăgubit propriii cetăţeni care şi-au pierdut economiile în falimentul din 2008 al băncii islandeze online Icesave.

Mai citeşte şi:

VIDEO Grecii combat criza cu greve

Găsirea unei modalităţi de a plăti această datorie, care reprezintă peste 40% din PIB-ul insulei, a fost o preocupare constantă a guvernului islandez, în ultimul an şi jumătate, de când băncile, bursa şi moneda naţională s-au prăbuşit.

Ieri, după numărarea a peste 90% din voturi, 93% din islandezii prezenţi la urne au fost împotriva plăţii datoriei şi numai 2% au spus „da". Prezenţa la referendum a fost de circa 62,5% din cei circa 200.000 de islandezi cu drept de vot.

Referendum simbolic

Guvernul islandez s-a grăbit să clarifice faptul că referendumul a fost numai simbolic şi că Islanda va plăti totuşi suma menţionată. „Vrem să spunem clar că votul negativ nu înseamnă că refuzăm să plătim. Ne vom onora obligaţiile. Să susţinem contrariul ar fi foarte periculos pentru economia acestei ţări", a declarat ministrul Finanţelor, Steingrimur Sigfusson.

Parlamentul Islandei a aprobat o lege care autorizează garanţii de stat pentru plata acestor fonduri, dar preşedintele Olafur Ragnar Grimsson a refuzat să o ratifice, în ianuarie, convocând referendumul. „Cetăţenii de rând din Islanda sunt revoltaţi de faptul că trebuie să plătească preţul comportamentului iresponsabil al bancherilor imprudenţi", se arată într-un comunicat dat ieri de guvernul de la Reykjavik.

Economia, pe muchie de cuţit

Votul negativ ar putea avea consecinţe grave pentru eforturile Islandei de a-şi reconstrui economia distrusă. Fondul Monetar Internaţional a împrumutat Islanda cu 2,1 miliarde de dolari în noiembrie. Oficialii FMI au spus la vremea respectivă că plata datoriilor către Marea Britanie şi Olanda este una dintre condiţiile împrumutului, iar negocierile pentru o a doua tranşă stagnează. Datoria externă de un miliard de euro a Islandei ajunge la scadenţă în 2011, iar ministrul Afacerilor Economice al ţării, Gylfi Magnusson, spune că nu există bani suficienţi pentru toate obligaţiile externe.

De asemenea, Islanda a fost invitată să înceapă negocierile pentru aderarea la Uniunea Europeană, pe care Marea Britanie şi Olanda le-ar putea bloca. Agenţia Moody's a indicat recent că ia în calcul creşterea indicelui de risc al Islandei, ceea ce va face şi mai dificile împrumuturile externe de care ţara are mare nevoie.

Furie şi indignare

Islandezii şi-au exprimat indignarea la adresa băncilor, a guvernului şi a „intimidării internaţionale". Ei sunt furioşi pe britanici, pe olandezi şi pe bancherii islandezi, a căror imprudenţă a făcut economia insulei să crească rapid, pentru ca apoi să se autodistrugă.