Drone, bază secretă a CIA, ajutoare de sute de milioane de dolari: De ce americanii au prim-planul în Niger?

Washingtonul are aproape 1.000 de soldați în această țară vizată de un puci militar și care constituie atât capul său de pod în lupta împotriva terorismului, cât și un aliat cheie în Africa de Vest împotriva Moscovei și Beijingului.

Manifestanți pro-juntă adunați în fața Parlamentului din Niamey FOTO EPA-EFE

În timp ce tema Nigerului se află în impas în cadrul ECOWAS (Comunitatea Economică a Statelor din Africa de Vest) și Franța pare în afara jocului după preluarea puterii la Niamey de către puciști, Statele Unite preiau inițiativa pe plan diplomatic. Luni, subsecretarul de stat Victoria Nuland s-a deplasat la Niamey. Deși a reușit să-i întâlnească pe autorii loviturii de stat, totuși înalt oficialul american a fost refuzată în a-l vedea pe președintele Bazoum, ținut ostatic, precum și pe șeful juntei, generalul Tiani. Discuțiile au fost „dificile”, a recunoscut ea.

Tot luni, Departamentul american de Stat a confirmat că a intrat în legătură cu puciștii. Secretarul de stat Antony Blinken a declarat, la rândul său, că este „în contact cu lideri din Africa, ECOWAS, dar și cu parteneri din Europa, inclusiv cu Franța”. „Susținem eforturile ECOWAS de a restabili ordinea constituțională” în Niger, a declarat marți secretarul de stat american într-o intervenție la RFI.

Statele Unite depun atât de multă energie în găsirea unei soluții diplomatice pentru că vede în Niger atât un cap de pod în combaterea terorismului în Africa de Vest, cât și ca un aliat cheie în încercarea sa de a îndigui China și Rusia pe continentul african. În martie anul trecut, Antony Blinken a fost primul secretar de stat american care a efectuat o vizită la Niamey.

„Nigerul este unul dintre ultimele bastioane ale parteneriatelor americane de securitate din regiune”, subliniază Stephanie Savell, cercetătoare la Universitatea Brown.

Din punct de vedere militar, americanii au precedat Franța în Niger. În 2013, când Franța a lansat Operațiunea Serval în țara vecină Mali pentru a opri coloanele jihadiste, Forțele Aeriene Americane aveau deja aproximativ 200 de oameni în Niger. O prezență discretă - Casa Albă evocă doar o sută de oameni -, dar care acționează ca un suport valoros pentru armata franceză, în special în culegerea de informații tactice. În prezent, aproape 1.000 de militari americani sunt dislocați la Baza Aeriană 101, situată lângă Aeroportul Internațional Diori Hamani din Niamey, care servește ca unitate de misiune comună pentru forțele americane și franceze.

La acea vreme, istoricul și consultantul militar Laurent Touchard scria în „Jeune Afrique”: „Evident, înțelegerea este excelentă între Niamey și Washington. O bună înțelegere care facilitează paradoxal tensiunea discretă în relațiile cu Parisul: dosarul Areva, aduceri aminte de nemulțumire față de intervenția franceză în Libia... De fapt, Franța cristalizează o anumită nemulțumire cu prezența sa militară semnificativă, deturnând astfel atenția de la americani”.

Bază de drone la Agadez

Statele Unite dispun de asemenea de o bază mare de drone în regiunea Agadez, în centrul țării. Întinsă pe 25 de kilometri pătrați, Baza Aeriană 201 este a doua cea mai mare bază americană din Africa după cea din Djibouti. Echipată cu sisteme de comunicații prin satelit de ultimă generație, această bază servește ca centru principal de informații și supraveghere pentru Sahel. Washingtonul ar fi investit 110 milioane de dolari pentru construcția sa și 30 de milioane de dolari pe an pentru întreținere. Baza găzduiește în special drone MQ-9 Reapers și avioane de transport C17. Atâtea aeronave a căror liberă circulație este subminată de închiderea spațiului aerian în urma loviturii de stat.

În 2018, „The New York Times” a dezvăluit existența unei alte baze secrete instalate în deșert, la Dirkou, în nord. Această bază ar fi folosită de CIA pentru a lansa atacuri împotriva insurgenților islamiști din Libia. În plus, un acord militar leagă Washingtonul și Niamey-ul din 2015. Acest acord, privind „securitatea și buna guvernare”, prevede în special furnizarea de echipamente și instruire, precum și organizarea de misiuni comune.

Apelul lui Bazoum la intervenția SUA

Acestei cooperări militare i se adaugă un sprijin economic semnificativ. Ajutorul american pentru Niger se ridică la câteva sute de milioane de dolari, ceea ce reprezintă, potrivit președintelui Bazoum, „circa 40 la sută” din bugetul național.

La două zile după ce Franța și-a suspendat ajutorul pentru dezvoltare alocat Nigerului, Statele Unite au anunțat că vor face același lucru pentru mai multe programe de ajutoare guvernamentale. Totuși, Washingtonul a precizat că va menține ajutorul umanitar, „vital” pentru Niger. În 2022, Washingtonul ar fi alocat 400 de milioane de dolari Nigerului prin intermediul USAID. Banii au fost trimiși pentru proiecte de bună guvernare, agricultură, securitate alimentară și sănătate. Bugetul pentru Niger ar trebui să crească cu încă 200 de milioane de dolari în 2024.

Dar, în urma loviturii de stat, prezența militară americană în Niger, precum și cea a Franței, este incertă. Nu se știe dacă junta va mai vrea să mențină parteneriatele de apărare cu Occidentul. Potrivit ultimelor evenimente, se pare că se îndreaptă într-o direcție apropiată juntelor vecine din Mali și Burkina Faso, apelând la mercenarii Wagner. Diplomația franceză a confirmat că junta de la Niamey a intrat deja în contact cu compania militară privată rusă.

Oare americanii ar fi capabili să deblocheze pe plan diplomatic dosarul Niger? În orice caz, președintele Bazoum, încă ostatic, pare să fi pariat că partenerul său de peste Atlantic îi va sări în ajutor. Președintele Nigerului a făcut apel în „The Washington Post” la o intervenție a Statelor Unite pentru „restabilirea ordinii constituționale” în țara sa, avertizând totodată asupra consecințelor „devastatoare” în cazul intrării Sahelului sub „influența rusă”, comentează „Le Figaro”.