Ce s-a întâmplat cu stocul de uraniu îmbogățit al Iranului. Dezvăluirile unui oficial israelian

Israelul a ajuns la concluzia că cel puțin o parte din stocul subteran de uraniu îmbogățit al Iranului, aproape de nivelul de puritate necesar fabricării unei bombe, a supraviețuit bombardamentelor americane și israeliene de luna trecută și ar putea fi accesibil inginerilor nucleari iranieni, potrivit unui înalt oficial israelian, citat de New York Times, care a făcut declarații sub rezerva anonimatului.

Într-o conferință de presă pentru reporteri, miercuri seară, înaltul oficial israelian nu a exprimat îngrijorare cu privire la evaluarea conform căreia o parte din stocul de uraniu îmbogățit la o puritate de 60% ar fi supraviețuit atacului. Oficialul și alți israelieni cu acces la informații au declarat că orice încercare a Iranului de a-l recupera va fi detectată - și că Israelul va avea timpul necesar pentru a lansa unui nou atac asupra instalațiilor.

Oficialii serviciilor de informații occidentale au confirmat evaluarea israeliană, subliniind că estimează că că o mare parte a stocului este îngropat sub dărâmături, cel diin laboratorul nuclear iranian de la Isfahan, eventual, cel din alte situri. Unul dintre oficiali a fost de acord cu afirmația că Statele Unite sau Israelul ar afla dacă iranienii ar încerca să recupereze uraniul îmbogățit. O astfel de mișcare, a spus oficialul, ar declanșa cu siguranță noi bombardamente din partea Israelului.

Un număr tot mai mare de experți externi sunt de acord că toate centrifugele funcționale ale Iranului de la Natanz și Fordo - aproximativ 18.000 de utilaje, care se rotesc la viteze supersonice - au fost avariate sau distruse, probabil iremediabil. Întrebarea este acum cât timp le-ar lua iranienilor să reconstruiască o parte sau întreaga capacitate a acestora, mai ales după ce oamenii de știință de top din programul lor nuclear au fost uciși.

Rafael Grossi, secretarul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, a declarat că, în opinia sa, o mare parte din stocul de la Isfahan a fost transferat înainte de atacul cu arme israeliene și americane. Înaltul oficial israelian susține însă că nimic nu a fost mutat. Pe de altă parte, el susține că depozitul de la Isfahan este prea adânc pentru a fi distrus chiar și de cele mai puternice arme americane.

Necunoscutele programului iranian

Vorbind la summitul NATO de la Haga, în urmă cu două săptămâni,  Trump a declarat că atacurile americane „au afectat capacitatea Iranului de a dezvolta arme nucleare pentru mulți ani de acum încolo” și a sugerat că ar fi dispus să atace din nou, dacă va fi nevoie. „Această realizare poate continua pe termen nelimitat dacă Iranul nu obține acces la materiale nucleare, ceea ce nu se va întâmpla”, a declarat el reporterilor.

De la atac, Iranul i-a expulzat pe inspectorii AIEA care se aflau la Teheran și a dezactivat unele dintre camerele de filmat și alte dispozitive de monitorizare rămase ale agenției, blocând cea mai bună sursă de informații pe care Occidentul o avea asupra activității iraniene.

„Țara se închide”, a comentat Ray Takeyh, un cercetător specializat în Iran la Consiliul pentru Relații Externe, care a monitorizat programul în ultimii 25 de ani. „Cred că următoarea fază a proliferării iraniene va fi dispersarea eforturilor în întreaga țară într-un număr mare de ateliere mici. Ceea ce au învățat iranienii este că până și ceva ce pui într-un munte poate fi bombardat.”

Dacă evaluarea lui Takeyh este corectă - de altfel predicția sa a fost confirmată de mai mulți oficiali ai serviciilor secrete americane, britanice și europeni în ultimele două săptămâni - Israelul și Statele Unite ar putea intra într-o nouă etapă a unui joc de-a v-ați ascunselea.

În primul rând, pare puțin probabil ca Iranul să încerce să-și reconstruiască siturile nucleare de la Fordo sau Natanz.  Fordo, construit adânc în interiorul unui munte, s-a dovedit probabil mai decât credeau proiectanții săi iranieni. De pildă, o posibilă vulnerabilitate cheie sunt puțurile de ventilație care ajungeau în adâncime; Or, loviturile SUA a presupus lansarea unor bombe de 13.000 de kilograme în acele puțuri, permițându-le să pătrundă până la camerele de control și sălile de îmbogățire.

Pentru iranieni, accesul la combustibilul îmbogățit la o puritate de 60% este critic, mai ales că marea majoritate a eforturilor de a obține uraniu puternic îmbogățit se află în stadiile inițiale.

Însă orice efort de a scoate combustibilul din dărâmăturile orașului Isfahan ar putea fi greu de ascuns de supravegherea prin satelit. Oficialul israelian a declarat că el crede că există încă unele stocuri suplimentare la Fordo și Natanz, cele două situri principale de îmbogățire a uraniului unde se produce combustibilul. Ambele au fost lovite de bombele americane distrugătoare de buncăre, iar Israelul a evaluat că recuperarea acestor provizii ar fi mult prea dificilă.

Ceea ce rămâne necunoscut, spun oficialii americani și britanici, este cât de repede ar putea Iranul să reproducă instalațiile pe care le-a pierdut și dacă ar putea face acest lucru pe ascuns pentru a evita un alt atac.

În anii premergători atacurilor, Iranul săpa două instalații nucleare subterane, una lângă laboratoarele din Isfahan și alta în Natanz. Niciuna nu a fost ținta atacurilor israeliene și americane. Însă transformarea lor în înlocuitori pentru cele două instalații de îmbogățire bombardate ar fi o sarcină majoră și ar necesita înlocuirea a peste 18.000 de centrifuge despre care se crede că au fost distruse sau scoase din funcțiune de atacuri.

Nu este clar câte centrifuge noi avea Iranul în construcție în atelierele din întreaga țară sau când acestea ar fi gata de instalare.

Noi amenințări din partea Iranului

Iranul a avertizat că forțele armate ale țării sunt pe deplin pregătite să ofere un răspuns „dur” oricărui  „aventurism” israelian sau occidental în viitor, a relatat presa iraniană.

Ministrul Apărării, generalul de brigadă Aziz Nasirzadeh, a declarat că Forțele Armate sunt pe deplin pregătite să ofere o ripostă la orice acțiune imprudentă a Israelului sau a susținătorilor săi occidentali, potrivit agenției de știri semi-oficiale ISNA.

El a declarat că atacul israelian, efectuat în timpul discuțiilor de pace cu SUA și Europa, este o dovadă a ceea ce a numit „neîncrederea colectivă a Occidentului”, în cadrul unor convorbiri telefonice separate cu omologii săi venezuelean și armean, a adăugat ISNA.

Armata iraniană a avertizat anterior că deține stocuri de rachete care vor fi utilizate în atacuri de represalii. Iranul a suspendat cooperarea cu Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) și a declarat că va continua îmbogățirea uraniului în scopuri civile. Iranul neagă că ar încerca să dezvolte arme nucleare, în ciuda faptului că a îmbogățit uraniu aproape de nivelul necesar pentru a le construi.

„Cred că toată lumea din Orientul Mijlociu a remarcat hotărârea americană și puterea alianței noastre. Cred că a fost, sincer, ca răgetul a doi lei și s-a auzit în întreaga lume”, a declarat prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu, la întâlnirea de miercuri cu oficiali americani: