Atacul cerebral poate fi prevenit

Accidentul cerebral vascular, denumit atac cerebral, apare atunci când sângele nu mai irigă creierul. Fără sânge,creierul nu mai primeşte oxigenul de care are nevoie. Consecinţa: o parte a creierului suferă leziuni temporare sau permanente.

Sforăitul poate cauza accident ischemic cerebral

Oricât ar părea de ciudat, aceasta este concluzia unui studiu făcut de Asociaţia Italiană de Medicină a Somnului. Cercetările au demonstrat că 40,5 la sută dintre cei ce sforăie constant şi foarte puternic  au avut un atac cerebral. Specialiştii au explicat că în organismul celor care sforăie există tulburări de oxigenare a sângelui. Proasta oxigenare a sângelui duce la apariţia unor leziuni la nivelul creierului. Pe de altă parte, cei ce sforăie pot avea tulburări respiratorii în timpul nopţii (apnee respiratorie), care măresc riscul unui accident  cerebral.

Controlul medical este obligatoriu

În funcţie de leziunile suferite, pacientul trebuie să fie consultat de o echipă de medici constituită din neurolog, cardiolog, radiolog, un specialist în recuperare medicală, nutriţionist, psiholog, psihiatru, logoped. Medicul de familie are, de asemenea, un rol important în monito­rizarea pacientului care a suferit un atac cerebral.

Tipuri de accidente cerebrale

Când fluxul sanguin este împiedicat să ajungă la creier pentru o perioadă scurtă de timp, vorbim despre accident ischemic tranzitor sau AIT. Unul dintre motivele pentru care sângele nu mai irigă creierul este blocarea vaselor de sânge prin depunerea rezidurilor sau a colesterolului. Organismul poate elibera însă enzime care dizolvă repede cheagul format şi reface fluxul sanguin normal.

AIT repetate duc la atacul cerebral ischemic, cel mai frecvent întâlnit.

Un alt tip de atac cerebral este accidentul vascular cerebral hemoragic. Acesta apare atunci când un vas de sânge din creier se sparge. Cea mai întâlnită cauză a acestui accident cerebral este presiunea sanguină ridicată. Ea poate slăbi vasele de sânge, care, în aceste condiţii, se pot sparge foarte uşor.

Factori care cresc riscul:

- diabetul
- hipertensiunea
- fumatul
- colesterolul ridicat
- valorile crescute ale trigliceridelor
- obezitatea
- lipsa exerciţiilor fizice
- abuzul de alcool

Atenţie !

Fiecare secundă e importantă. Pacienţii trebuie să ajungă la spital la primul semn al unui atac. În funcţie de gravitatea accidentului şi de partea pe care se produce, pot apărea dizabilităţi fizice sau psihice, cum ar fi: pa­ralizii, tulburări de înţelegere şi de vorbire, tulburări de vedere, dureri, stări de confuzie, probleme de masticaţie, depresie, agresivitate ori apatie, amnezie. Pacientul trebuie dus de urgenţă la spital. Acolo i se va efectua imediat o tomografie computerizată, în urma căreia se pune diagnosticul.

Recuperarea cere timp

Creierul are o capacitate mare de refacere, unele arii nervoase putând să preia cu succes funcţiile zonei din creier afectate de atac. De aceea este important ca reabilitarea să fie începută cât mai rapid. Perioada iniţială de recuperare variază in funcţie de localizarea şi de extinderea leziunii cerebrale, vârsta pacientului şi bolile asociate.

După efectuarea unei tomografii computerizate şi precizarea diagnosticului, sub supravegherea medicului, pacientul este încurajat să se ridice din pat şi chiar să meargă câţiva paşi. Pentru majoritatea pacienţilor, recuperarea se face într-o secţie spitalicească şi apoi la domici­liu. Gimnastica medicală, fizioterapia şi masajul vor ajuta pacientul să-şi recapete, într-o mai mare sau mai mică măsură, mişcările membrelor afectate de paralizie.

În cazurile grave, procesul de recuperare poate dura toată viaţa.

Cum reduci riscul de atac cerebral

La fiecare cinci minute, cineva suferă un atac cerebral - o leziune a creierului cauzată de privarea de oxigen, ca urmare a unei întreruperi bruşte a fluxului sanguin. Accidentul cerebral este cauza majoră a dizabilităţilor, 350.000 de persoane putând fi afectate în orice moment. Cei mai importanţi factori de risc sunt hipertensiunea, care slăbeşte pereţii arterelor, şi ateroscleroza, care apare prin îngustarea arterelor din cauza depunerilor de reziduuri sau colesterol.

Cauzele accidentului cerebral

Hemoragie: ruperea unui vas de sânge din creier şi sângerarea duc la necrozarea ţesutului; 20-25% din accidentele cerebrale apar din această cauză.

Tromboză: înălţarea unui perete de artere blochează fluxul sanguin; 40-50% din accidentele cerebrale sunt din
această cauză.

Embolism: blocarea fluxului sanguin e cauzată frecvent de un cheag de sânge. 30-35% din accidentele cerebrale sunt din această cauză.

Aşa îţi poţi salva viaţa prevenind atacul cerebral

1. Dacă bănuieşti că ai tensiunea mărită, consultă-ţi medicul de familie; testul durează doar câteva minute.

2. Dacă ţi s-au prescris medicamente, ia-le cu regularitate.

3. Renunţă la fumat.

4. Fă regulat exerciţii fizice.            

5. Dacă eşti supraponderal, ţine o cură de slăbire.
                                                                    
6. Bea cât mai puţin alcool.
                                                                   
7. Diminuează consumul de sare.

Când poate creşte riscul...

La tineri, un accident vascular poate apărea în urma unor malformaţii congenitale, cum ar fi anevrismele, dislipidemia (prea multe grăsimi în sânge). O tulburare de oxigenare a creierului poate apărea şi în cazul scăderii tensiunii arteriale sau în urma unui efort fizic foarte mare.

Femeile între 45 şi 54 de ani prezintă risc dublu în comparaţie cu bărbaţii de aceeaşi vârstă să facă un atac cerebral, potrivit unui studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din California. După şase ani de cercetare, specialiştii au constatat că femeile de vârstă mijlocie sunt mai stresate şi au tensiunea arterială mai mare decât bărbaţii de aceeaşi vârstă. Dacă sunt şi supraponderale, riscul ca ele să facă un atac cerebral este de 2,4 ori mai mare decât în cazul bărbaţilor.

Persoanele căsătorite cu un fumător  riscă să facă atac vascular cerebral, spune un studiu al cercetătorilor de la Harvard University. Ei au monitorizat 16.000 de persoane căsătorite cu fumători şi au descoperit că 42% din persoanele care nu fumaseră niciodată şi 72% din  cele care au fumat  la un moment dat, dar locuiesc cu un fumător aveau un astfel de risc.

Bine de ştiut

În primul an după AVC, 30 - 40% din pacienţi riscă să repete atacul cerebral. Pentru a diminua riscul reapariţiei accidentului vascular, pacientul trebuie să urmeze întocmai tratamentul medicamentos recomandat de medic şi să-şi schimbe modul de viaţă.

Ajutoare din natură

Antioxidanţii din cacao, cafea sau ceai pot reduce riscul de congestii cerebrale la persoanele în vârstă, potrivit unui studiu recent, publicat în presa medicală internaţională. Astfel, antioxidanţii hidrosolubili care se găsesc în cacaua naturală pot creşte circulaţia sanguină în creier.

Fructele şi legumele verzi reduc riscul unui atac cerebral

Medicii unui spital din Londra au analizat dietele a 250.000 de persoane pe parcursul a 13 ani şi au descoperit că cei care au un regim alimentar bogat în potasiu prezintă un risc scăzut de atac cerebral. Cercetătorii au precizat că potasiul poate fi găsit în legumele verzi, de preferinţă, crude. Consumul a cinci porţii de fructe şi legume zilnic poate reduce riscul unui atac cerebral cu 25%.

Omega 3 poate preveni repetarea accidentului

Acidul gras omega 3 poate preveni repetarea accidentului cerebral, arată un studiu realizat de cercetătorii japonezi. Ei au descoperit că, în cazul persoanelor cu un nivel crescut al colesterolului, care urmează zilnic un tratament pe bază de pravastatin (medicament destinat scăderii  nivelului colesterolului), o completare cu 1.800 mg de acizi graşi nesaturaţi omega 3 duce la scăderea semnificativă a riscului apariţiei unui alt atac.

Bărbaţi, atenţie la aspirină!

Potrivit unui studiu medical citat de Reuters, administrarea unei aspirine, zilnic, poate preveni bolile cardiovasculare şi atacul cerebral însă pentru bărbaţii cu vârsta peste 50 ani, consumul zilnic al unei aspirine conduce la un risc de 10,4 decese anual la fiecare 100.000 de bărbaţi.

Avertisment

Pentru fiecare minut de atac ischemic cerebral, creierul pierde 1,9 milioane de neuroni, 14 miliarde de sinapse şi 12 kilometri de fibre mielinice, iar dacă acesta durează 10 ore, pacientul pierde 1,2 miliarde de neuroni, 8,3 trilioane de sinapse şi aproximativ 7200 de kilometri de fibre mielinice, crescând riscul unor leziuni permanente ale creierului, al unor dizabilităţi şi chiar al decesului.

Recunoscând simptomele şi acţionând rapid pentru a primi ajutor medical specializat, vă puteţi salva viaţa, limitând la maximum eventualele dizabilităţi.

Din drepturile pacientului

În primul an după accident, medicul de familie trebuie să acorde pacientului o consultaţie medicală lunară. După un accident vascular cerebral este  recomandat un control neurologic o dată la trei luni. După aceea, pacientul trebuie să se prezinte la neurolog de două ori pe an.

Ştiai că...

...un atac cerebral creşte riscul de Alzheimer?

Cercetătorii au descoperit o legătură între ACV şi Alzheimer. Se pare că neuronii mor în urma unui atac cerebral, iar creierul unui pacient care a suferit un astfel de accident seamănă cu cel al unui suferind de Alzheimer.

Nu treceţi cu vederea următoarele semnale ale organismului

1  Simţiţi furnicături sau o amorţeală  la nivelul feţei, al unui picior sau al unei mâini.
2  Aveţi brusc o durere de cap foarte puternică.
3  Nu mai înţelegeţi ce spune altcineva;
4  Vederea se înceţoşează sau brusc nu mai vedeţi nimic.
5  Nu puteţi vorbi sau nu puteţi să deschideţi gura.
6  Aveţi dificultăţi la înghiţire.

Familia joacă un rol important în recuperare

20%-30% dintre cei ce suferă un atac vascular cerebral ajung să fie dependenţi de cineva. O persoană imobilizată la pat sau în scaun cu rotile în urma unui atac cerebral are nevoie permanent de supraveghere. Contează enorm şi sprijinul emoţional al familiei, în special în cazul în care pacientul e cuprins de depresie.

Suferinzii trebuie încurajaţi permanent să continue recuperarea în sco­pul recâştigării unui anumit grad de independenţă. E bine ca ei să nu renunţe la activităţi precum plimbările, cititul, privitul la televizor.

Specialistul nostru

“În România, primii trei factori de risc ca frecvenţă pentru producerea unui accident cerebral vascular sunt hipertensiunea, dislipidemia (colesterol mărit și grăsimi crescute în sânge) și diabetul.  AVC este cea mai frecventă patologie neurologică în rândul românilor. Mai mult, se află pe primul loc și în ceea ce privește gradul de morbiditate.

Problema este că poate apărea la orice vârstă, chiar din pântecele mamei. Cele mai multe persoane care au avut un AVC sunt, însă, peste 50 de ani, deoarece după această vârstă se combină toţi factorii de risc. La femei, astfel de episoade se întâlnesc mai ales după menopauză. Se știe că, în perioada fertilă, hormonii feminini le protejează împotriva unui astfel de accident cerebral.
Dr. Ioana Mîndruță
medic primar neurologie