Ape tulburi în Marea Chinei de Sud. Beijingul reacţionează dur la decizia dată de Curtea Permanentă de Arbitraj de la Haga

China a avertizat miercuri cu privire la riscul unui „conflict“ în Marea Chinei de Sud şi şi-a afirmat „dreptul“ de a institui o zonă de excludere aeriană, reacţionând astfel cu furie faţă de o hotărâre internaţională care consideră fără fundament revendicările chineze asupra acestei regiuni strategice, relatează AFP.

Hotărârea luată marţi de Curtea Permanentă de Arbitraj (CPA) de la Haga este copleşitoare pentru Beijing. Ea furnizează „muniţie“ diplomatică atât Filipinelor, o ţară aflată la originea procedurii de arbitraj, cât şi altor vecini care se opun de mult timp pretenţiilor teritoriale chineze.

Sentinţa acestui arbitraj este „o hârtie bună de aruncat“, a declarat adjunctul ministrului chinez de Externe Liu Zhenmin, care a afirmat dreptul Beijingului de a instaura o „zonă de identificare aeriană pentru apărare“ (ADIZ) în regiune.

Delimitarea acestei zone - în care avioanele civile ar fi obligate să se identifice în faţa unor controlori aerieni militari - „depinde de nivelul ameninţării cu care ne confruntăm“, a declarat Liu.

China a mai proclamat o astfel de zonă în cea mai mare parte a Mării Chinei de Est - între Coreea de Sud şi Taiwan - provocând furia comunităţii internaţionale.

Beijingul a publicat totodată un document în care îşi reafirmă legitimitatea „drepturilor istorice“ asupra acestei mări, drepturi despre care CPA a stabilit că „nu au niciun fundament juridic“.

În Statele Unite, ambasadorul Chinei avertizează cu privire la consecinţe. „Acest lucru va submina sau slăbi motivaţia statelor de a se angaja în negocieri sau consultări pentru a-şi soluţiona diferendele“, a declarat Cui Tiankai. „Acest lucru va intensifica cu siguranţă conflictele şi chiar confruntarea“, a avertizat el.

China argumentează că ea este prima care a descoperit, a dat un nume şi a explorat Marea Chinei de Sud.

Ea îşi bazează revendicările aproape asupra întregii mări - aproximativ 2,6 milioane de kilometri pătraţi din cele trei milioane - pe o delimitare în „nouă puncte“ care a apărut pe hărţile chinezeşti în anii '40.

Pretenţiile sale se suprapun cu ale Taiwanului, Vietnamului, Filipinelor, Malaysiei şi sultanatului Brunei.

Fostul premier filipinez Benigno Aquino a sesizat CPA în 2013, la un an după ce China a preluat controlul asupra Scarborough, un recif situat în zona economică exclusivă a Filipinelor (ZEE), la aproximativ 650 de kilometri de Insula chineză Hainan (sud).

În ultimii ani, China a construit insule artificale uriaşe, capabile să găzduiască infrastructuri militare şi piste de aterizare pe Insulele Spratley, unul dintre principalele arhipelaguri.

CPA a declarat totdată ilegală crearea unor insule artificiale, dar şi împiedicarea Filipinelor să pescuiască la Scarbourough.

Departe de orice sărbătorire, Guvernul noului preşedinte filipinez Rodrigo Duterte s-a limitat să „salute“ hotărârea, îndemnând la reţinere.

Duterte a repetat în mai multe rânduri că vrea să îmbunătăţească relaţiile bilaterale. El caută să obţină investiţii chineze în mari proiecte de infrastructură.

Şeful diplomaţiei filipineze Perfecto Yasay declara săptămâna trecută pentru AFP că Manila va folosi sentinţa ca bază a unor negocieri directe cu Beijingul, cu scopul de a ajunge la un cond de bună conduită maritimă.

Însă puterile occidentale îşi intensifică presiunile asupra Beijingului, în numele dreptului la libertatea navigaţiei în această zonă, care reprezintă o transporturi în valoare de peste 4.500 de miliarde de euro anual.

Washingtonul a subliniat că China, în calitate de semnatară a Convenţiei ONU privind dreptul mării, ar trebui să accepte decizia.

Aceasta este „definitivă şi constrângătoare juridic atât pentru China, cât şi pentru Filipine“, a declarat John Kirby, un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat. El a îndemnat părţile „să se abţină de la orice declaraţie sau acţiune provocatoare“.

În opinia Canberrei, Beijingul riscă să-şi păteze reputaţia, în contextul în care „caută să joace rolul de lider mondial şi regional şi (în care) are nevoie de relaţii amicale cu vecinii“.

Tensiunile militare s-au intensificat deja.

China a lansat exerciţii navale în nordul regiunii, în timp ce Comandamentul american la Pacific a anunţat mobilizarea unui portavion în vederea consolidării „securităţii“.

Taiwanul, alt perdant, deoarece revendicările sale sunt foarte similare pretenţiilor chineze, a trimis o navă de război pentru a-iş „proteja drepturile“.

„Apele Mării Chinei de Sud sunt pe punctul de a deveni mult mai turbulente“, a avertizat pentru AFP Ian Storey, un specialist în domeniul securităţii regionale de la Singapore.