„Am difuzat minciuni!” Jurnaliştii Al Jazeera din Egipt au demisionat şi acuză conducerea că le-a cerut să favorizeze Frăţia Musulmană
0
Cel puţin 22 de angajaţi ai ramurii din Egipt a postului de televiziune Al Jazeera au demisionat în ultima săptămână. Ei au declarat că au plecat din cauza presiunii puse de conducere pentru ca protestele din Egipt şi răsturnarea regimului Morsi să fie prezentate într-o lumină favorabilă Fraţilor Musulmani.
„Am difuzat minciuni şi am indus în eroare intenţionat telespectatorii”, spune jurnalista Haggag Salama, care a demisionat de la Al Jazeera luni. Potrivit Gulf News, cel puţin 22 de angajaţi ai postului au decis să plece din aceeaşi cauză. Alte canale media susţin că numărul acestora s-ar ridica la 28, în timp ce altele transmit că doar şapte jurnalişti Al Jazeera au demisionat. Ceea ce se ştie sigur până în acest moment este că toţi cei care lucrau la sediul Al Jazeera de la Doha au demisionat.
De la izbucnirea protestelor violente din Egipt, în urmă cu aproape două săptămâni, şi mai ales de la înlăturarea preşedintelui Mohamed Morsi de la putere, ramura din Egipt a Al Jazeera a fost aspru criticată pentru direcţia editorială adoptată.
Aceasta a fost una puternic favorabilă Frăţiei Musulmane, grupul din care face parte şi preşedintele demis Morsi. Potrivit Al Arabiya, jurnaliştii demisionari spun că au fost instruiţi de conducere să favorizeze Frăţia atunci când relatează despre evenimentele din Egipt.
Realizatorul de emisiuni Karem Mahmoud a anunţat că a plecat de la Al Jazeera din cauza direcţiei editoriale cu privire la ultimele evenimente din Egipt, fără a da mai multe detalii.
În ultimele zile, Al Jazeera a prezentat materiale de presă cu titluri precum „Masacrul din Cairo adânceşte criza din Egipt” şi „Morţile acutizează diviziunile din Egipt”.
„Am plecat pentru că au existat erori în felul în care am relatat despre evenimente, în special că acum, în Egipt, trecem printr-o fază critică, una care necesită mult audit din punctul de vedere al materialelor care sunt difuzate”, a declarat Mahmoud pentru Al Arabiya. „Colegii mei au demisionat din acelaşi motiv”, spune el.
De cealaltă parte, un reprezentant Al Jazeera a declarat într-un comunicat că „în urma presiunilor exercitate asupra media din Egipt, câţiva jurnalişti Al Jazeera au decis să plece”. „Le înţelegem motivele unor angajaţi care simt nevoia să meargă mai departe, inclusiv pe aceia cu opinii politice partizane”, a adăugat acesta.
CITEŞTE MAI MULT
INFOGRAFIE Revoluţia violatorilor
Entuziasmul din Piaţa Tahrir a eclipsat latura sinistră a protestelor din Egipt: sute de femei au fost abuzate şi violate de grupuri de protestatari sau de militari.
Soldaţii egipteni au început să împuşte oameni în timp ce aceştia erau aplecaţi, efectuându-şi rugăciunile din zorii zilei, susţin mai mulţi reprezentanţi ai Fraţilor Musulmani, partidul înlăturat săpătmâna trecută de la putere, în urma protestelor la care au participat în jur de 30 de milioane de egipteni.
Consecinţele crizei politice din Egipt: UE ar putea modifica acordul de asistenţă financiară
Schimbarea regimului islamist prin lovitură de stat şi confruntările violente care au avut loc în Egipt a determinat Uniunea Europeană să ia în calcul modificarea programului de asistenţă financiară acordată statului.
VIDEO Ce urmează după criza politică din Egipt
În ediţia Adevărul Live de la ora 15.00, Abdalla Mobasher, vicepreşedintele Asociaţiei Egiptenilor din România, analistul miliatar Ion Petrescu şi europarlamentarul Cristian Preda discută cu jurnalistul Ovidiu Nahoi şi moderatorul Elena Dumitru despre criza prin care trece tânăra democraţie egipteană.
Armata egipteană a declarat stare de urgenţă în Suez şi în Sinai
Forţele armate care deţin acum puterea în Egipt au declarat stare de urgenţă în regiunile Suez şi Sinai, după ce un grup de islamişti înarmaţi a atacat un aeroport. Armata va desfăşura puncte de control la ieşirile din fiecare oraş, iar securitatea va fi consolidată în zonele frontaliere.
Şeful armatei a venit la Morsi pentru a-i cere să renunţe la funcţie, avertizându-l că, în caz contrar, va trebui să dea socoteală mulţimii furioase. „Peste cadavrul meu!“, i-a răspuns Morsi luni generalului Abdel-Fattah el-Sisi, cu două zile înainte ca armata să îl îndepărteze din funcţie pe liderul islamist, potrivit unei relatări a agenţiei Associated Press.
Cum a ajuns Mohamed Morsi, de la „preşedintele tuturor egiptenilor“ la omul care a divizat ţara
Mohamed Morsi, demis miercuri de armată, îşi lasă ţara divizată deşi, după alegerea sa în iunie 2012, el a declarat în Piaţa Tahrir că va fi "preşedintele tuturor egiptenilor" şi garantul idealurilor democratice ale revoltei care a dus la înlăturarea de la putere a lui Hosni Mubarak, relatează AFP.
Economistul egiptean Ziad Bahaa Eldin va fi, „cel mai probabil“, noul premier al ţării
Ziad Bahaa Eldin, un tehnocrat care a condus mai multe instituţii economice egiptene, va fi „cel mai probabil“ numit prim-ministru în Egipt, în timp ce Mohamed ElBaradei va prelua vicepreşedinţia.
Zeci de mii de manifestanţi s-au adunat în piaţa Tahrir din Cairo, pentru a apăra „legitimitatea poporului“ şi a-şi dovedi susţinerea faţă de hotărârea armatei de a-l îndepărta de la putere pe Mohamed Morsi.
Contrarevoluţia zguduie Egiptul. Negocierile pentru postul de premier continuă
Vineri seară, la două zile de la înlăturarea de la putere a primului preşedinte egiptean ales în mod democratic, Mohamed Morsi, simpatizanţii şi opozanţii fostului conducător s-au luat la bătaie pe străzile Egiptului, violenţele soldându-se cu cel puţin 36 de morţi şi aproximativ 1.000 de răniţi.
Egiptul, exclus din Uniunea Africană
Cei 53 de membrii ai organizaţiei de cooperare au votat suspendarea Egiptului din toate activităţile, ca răspuns la înlăturarea preşedintelui Mohamed Morsi prin lovitura de stat a Armatei, anunţă AlJazeera.
„Stratfor“: Instabilitatea politică a Egiptului este provocată de probleme vechi, nerezolvate
Criza din Egipt este mult mai adâncă decât ce se vede în ultima perioadă. Şeful Curţii Constituţionale a preluat interimatul la îndemnul Armatei, dar noul guvern se va confrunta cu aceleaşi provocări care au adus căderea lui Mohamed Morsi. Populaţia Egiptului a crescut cu mult peste posibilităţile statului şi chiar şi un stat mai puternic ar avea dificultăţi în furnizarea resurselor principale, în special combustibil şi grâu, notează „Stratfor“.
Poate o lovitură de stat să fie vreodată democratică? Criza politică din Egipt abia începe
Armata a răsturnat regimul islamist şi a preluat puterea până la alegerile prezidenţiale anticipate. Criza politică este însă departe de final.
FOTO VIDEO Cum au sărbătorit egiptenii demiterea preşedintelui Mohamed Morsi
Oponenţii preşedintelui demis Mohamed Mursi au sărbătorit în noaptea de miercuri, după ce armata egipteană a anunţat că fostul lider al ţării a fost arestat şi că vor avea loc noi alegeri prezidenţiale. Focuri de artificii au luminat cerul deasupra mulţimii agitate din Piaţa Tahrir, în timp ce străzi din capitală şi întreaga ţară s-au umplu de oameni care au început să danseze şi să strige de bucurie.
Preşedinte al Curţii Constituţionale de doar câteva zile, judecătorul Adly Mansour a fost desemnat miercuri de armată să conducă cea mai populată ţara arabă, succedându-i preşedintelui islamist demis Mohamed Morsi.
În timp ce armata egipteană şi grupurile de opoziţie îl îndepărtau de la putere pe Mohamed Morsi, întreaga lume se întreaba de ce sunt, de fapt, nemulţumiţi egiptenii de preşedintele pe care l-au ales, în mod democratic, în urmă cu un an.
Cine este generalul Sisi, cel care l-a arestat pe preşedintele egiptean?
Şeful Armatei egiptene, generalul Abdel Fattah al-Sisi, a devenit figura cheie a noilor revolte din Egipt după arestarea preşedintelui Morsi. În acest moment, generalul Sisi a preluat conducerea ţării.
Se încarcă comentariile...
