Uniunea Europeană se confruntă cu un număr record de migranţi: „Situaţia internaţională se deteriorează“

Uniunea Europeană se confruntă cu cel mai mare număr de migranţi din 2015 şi până în prezent, cei mai mulţi dintre aceştia sosind în Italia şi Grecia unde mecanismele de recepţie au fost expuse la un stres puternic.

Migranți la graniță

Ruta Balcanilor de Vest este încă populară, UE demarează proceduri legale împotriva Ungariei

Frontex a raportat un declin pe cea de-a doua cea mai populară rută de migraţie, ruta Balcanilor de Vest - care se referă la sosirile neregulate în UE prin regiunea ce cuprinde Albania, Bosnia şi Herţegovina, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord şi Serbia. Au fost detectaţi peste 52.200 de migranţi, o scădere de 26%, în special în contextul unor politici mai aspre privind acordarea vizelor, scrie Agerpres.

În timp ce numărul persoanelor aflate în taberele pentru migranţi din sudul Bosniei şi Herţegovina a scăzut semnificativ, ţara continuă să funcţioneze ca o zonă de tranzit pentru migranţii care doresc să ajungă în UE. Tendinţa este de flux continuu şi în contextul în care vecina Croaţia a intrat în spaţiul Schengen în ianuarie 2023.

În Slovenia, numărul intrărilor ilegale înregistrate între ianuarie şi iulie a crescut semnificativ prin comparaţie cu 2022. Datele publicate de poliţie arată o creştere de la 10.103 la 26.871. Croaţia rămâne principalul nod de intrare pentru migranţii ilegali, cu 25.431 de intrări interceptate prin comparaţie cu 8.330 în aceeaşi perioadă a anului trecut.

Între timp, situaţia în ceea ce priveşte numărul migranţilor din Serbia rămâne neschimbată. De la începutul acestui an, aproximativ 73.000 de migranţi au trecut prin centrele de recepţie din Serbia.

În Ungaria vecină guvernul premierului Viktor Orban a eliberat din închisori un număr de 1.400 de traficanţi de oameni condamnaţi şi le-a acordat un răgaz de trei zile pentru a părăsi ţara în luna aprilie. Luna trecută, Comisia Europeană a lansat o procedură legală împotriva Ungariei.

Politica de migraţie a UE: un acord istoric pe un drum dificil

UE a recurs la un număr de acţiuni împotriva migraţiei neregulate. După ani de luptă, statele membre ale UE au ajuns la un acord istoric cu privire la două legi incluse în iunie în Noul Pact cu privire la Azil şi Migraţie. Reforma cuprinzătoare a politicii de azil a blocului european a fost descrisă drept istorică. Pactul a fost propus de Comisia Europeană în 2020 pentru a crea un proces de migraţie şi azil mai corect, eficient şi mai sustenabil pentru întregul bloc.

Conform noului plan, cererile de azil vor fi procesate în interval de 12 săptămâni şi toţi migranţii trebuie să fie distribuiţi între cele 27 de state membre în funcţie de PIB şi de populaţie. Obiectivul este de a ajunge la 30.000 de relocări pe an.

Compromisul fixează un nou mecanism de solidaritate şi stipulează că acceptarea refugiaţilor nu trebuie să mai fie voluntară ci obligatorie. Ţările care nu doresc să preia refugiaţi vor fi obligate să plătească compensaţii în valoare de 20.000 de euro de persoană. În cazul unei crize, Comisia va decide dacă o ţară are nevoie de solidaritate, în cazul în care se produce o explozie a fluxului de sosiri.

Acordul constituie baza negocierilor dintre Preşedinţia Consiliului şi Parlamentul European. Cu toate acestea a fost înregistrat un prim eşec la 26 iulie, când statele membre ale UE nu au reuşit să ajungă la un acord cu privire la un aspect cheie al pactului privind migraţia - regulile privind migraţia şi acordarea de azil în mod specific în situaţii de criză.

Preşedinţia spaniolă a UE, sprijinită de Italia printre altele, a sugerat un compromis care nu a reuşit să atragă sprijinul câtorva ţări (Polonia, Ungaria, Republica Cehă şi Austria). Germania, Slovacia şi Ţările de Jos au anunţat că se vor abţine după ce şi-au exprimat îngrijorările cu privire la pericolul scăderii standardului privind acordarea de azil în contextul noii reglementări.

Polonia, care se opune cu vehemenţă noii politici de azil, plănuieşte să organizeze un referendum în aceeaşi zi în care organizează şi alegerile parlamentare - 15 octombrie. Guvernul le va solicita cetăţenilor să-şi exprime opinia cu privire la reformele anunţate la politica UE de azil, inclusiv dacă ar trebui să fie obligatoriu pentru statele membre să preia o anumită cotă de migranţi. Însă rezultatul acestui referendum nu va avea niciun efect asupra planurilor de reformă ale UE.

"Model de parteneriat" controversat cu Tunisia

UE se concentrează şi asupra dimensiunii externe a migraţiei, nu doar asupra dimensiunii interne a fenomenului.

În iulie, UE a semnat un Memorandum de Înţelegere cu guvernul tunisian al preşedintelui Kais Saied. Comisia Europeană doreşte să-şi extindă cooperarea cu Tunisia în ceea ce priveşte politica de migraţie într-o încercare de a opri fluxul tot mai mare de migranţi şi refugiaţi care tranzitează sau pleacă direct din Tunisia în drum spre Europa prin Italia.

Deşi mulţi critică acest memorandum pe care îl consideră lipsit de etică şi "foarte problematic", în special din cauza tratamentului inuman aplicat de Tunisia migranţilor, unii îl descriu drept un pas în direcţia reducerii permanente a numărului de migranţi care ajung în Europa. Premierul italian Meloni a descris memorandumul drept "un model de partneriat" cu ţările din nordul Africii.

Comisia Europeană doreşte să pună la dispoziţie 105 milioane de euro pentru operaţiuni de căutare şi salvare şi pentru repatrierea migranţilor şi subvenţii de 150 de milioane de euro pentru bugetul de stat al Tunisiei. În plus, ţara poate primi împrumuturi ieftine de până la 900 de milioane de euro pentru stabilizare economică şi financiară pe termen lung.

Cei cinci piloni ai memorandumului - asistenţă macrofinanciară, relaţii economice, cooperare energetică, migraţie, contacte între oameni - urmează strategiei Comisiei ce include acorduri generale care însoţesc cooperarea în lupta împotriva traficanţilor cu o accelerare puternică a politicilor economice şi durabile de aprovizionare cu energie.

Acordul "este o investiţie în prosperitatea noastră comună, în stabilitate şi în generaţiile viitoare", a comentat preşedinta Comisiei, Ursula von der Leyen.