Video Satul spectaculos din Italia care moare puțin câte puțin. Are doar 14 locuitori, dar atrage 500.000 de turiști pe an

Satul care pare desprins dintr-o poveste, dar se află într-un pericol real. Stânca se erodează rapid Foto: pexels

Un sat spectaculos din Italia se schimbă de la un an la altul și pierde teren din cauza eroziunii. Are doar 14 locuitori permanenți, dar atrage aproximativ 500.000 de turiști în fiecare an. Stânca pe care este construit se retrage cu 6-7 centimetri anual, iar specialiștii încearcă să încetinească procesul care i-a adus supranumele de „orașul care moare”.

Este vorba despre Civita di Bagnoregio, un mic sat medieval din provincia Viterbo, construit pe o stâncă fragilă și izolat între văile Rio Chiaro și Rio Torbido.

Satul din Italia care dispare încet, sub ochii turiștilor. Stânca pierde 7 centimetri în fiecare an Foto: pexels

Cei care revin la Civita di Bagnoregio după un an pot observa modificări ale peisajului. Stânca pe care se află satul este afectată de eroziune și alunecări de teren într-un ritm neobișnuit de rapid pentru un fenomen geologic.

„Aici teritoriul nu este o fotografie, ci un film”, explică geologul Claudio Margottini, pentru La Stampa. Acesta studiază Civita de aproximativ 40 de ani și conduce comitetul științific al localității. Potrivit specialistului, procese care în alte regiuni s-ar desfășura pe parcursul a sute sau mii de ani pot fi observate aici într-un interval mult mai scurt.

Stânca pierde teren în fiecare an

Din secolul al XVIII-lea până în prezent, partea superioară a stâncii pe care este construit satul s-a redus cu aproximativ 18%. Creasta pe care se află celebrul pod pietonal de acces în Civita s-a coborât cu aproximativ 40 de metri față de anul 1740.

În jurul localității, apa modelează necontenit terenul argilos, iar văile și versanții se retrag cu aproximativ 6-7 centimetri pe an, potrivit specialiștilor.

Fenomenul a dat localității celebrul supranume de „orașul care moare”, deși Civita este, în realitate, un mic sat medieval care aparține comunei Bagnoregio.

Pentru cercetători, ritmul rapid al transformărilor reprezintă, paradoxal, și un avantaj. Procesele pot fi urmărite și măsurate într-un timp relativ scurt.

„Din punctul de vedere al cercetării științifice, este un avantaj, deoarece procesele pot fi analizate, verificate și controlate într-un timp foarte scurt. Pentru localitate, însă, este evident o problemă uriașă”, spune Margottini.

De ce se erodează satul

Fragilitatea terenului are la bază istoria geologică a regiunii.În urmă cu sute de mii de ani, în această zonă existau sedimente depuse pe fundul unei mări străvechi. Ulterior, în urmă cu aproximativ 500.000 de ani, peste aceste sedimente s-au depus materiale provenite din marile erupții vulcanice ale districtului Vulsini, în apropierea actualului lac Bolsena.

În timp, râurile au început să erodeze terenul. Civita a rămas izolată între văile Rio Chiaro și Rio Torbido, pe o formațiune de rocă vulcanică.

Apa joacă un rol important în proces. Ploile și scurgerile de suprafață erodează argilele, în timp ce apa pătrunde prin fisurile din tuf și ajunge la stratul argilos de la bază. Acest lucru reduce rezistența terenului.

„Argilele se erodează și lasă blocurile de tuf de deasupra suspendate, iar la un moment dat acestea se prăbușesc. Este un proces ciclic”, explică geologul.

După fiecare desprindere sau prăbușire, o nouă suprafață a versantului este expusă intemperiilor, iar procesul începe din nou. La eroziune se adaugă și activitatea seismică din zonă, care a contribuit de-a lungul timpului la apariția și extinderea fisurilor din stâncă.

Italia investește 3 milioane de euro

Civita este monitorizată de universități și institute de cercetare din Italia, printre care La Sapienza din Roma, Universitatea din Bologna, Institutul Național de Oceanografie și Geofizică Experimentală din Trieste, INGV și ISPRA.

Specialiștii folosesc inclusiv scanări laser pentru a reconstrui tridimensional suprafața stâncii și pentru a compara măsurătorile realizate în momente diferite. Sunt folosite și investigații seismice pentru a analiza comportamentul blocurilor de rocă.

Cercetările au identificat mai multe zone vulnerabile, iar una dintre cele mai importante se află în apropierea punctului în care podul pietonal se unește cu satul.

Guvernul italian a alocat 3 milioane de euro pentru consolidarea acestei zone. În partea superioară a stâncii vor fi montate bare de oțel care vor traversa masivul de la nord la sud, pentru a conecta cele două laturi și a limita deformarea.

La baza versantului vor fi realizate lucrări menite să reducă eroziunea argilelor și procesul prin care terenul este îndepărtat de la baza stâncii.

„Nu putem să ne gândim că vom rezolva aceste procese, pentru că natura își va urma oricum cursul. Dar le putem încetini”, spune Margottini.

Eroziunea se apropie de case

Problema devine tot mai importantă pe măsură ce eroziunea se apropie de zonele locuite.

În trecut, Civita era mai extinsă, iar partea exterioară a așezării era folosită în special pentru grădini și terenuri agricole. Astfel, prăbușirile produceau mai puține pagube.

„Civita era mai mare decât astăzi și era locuită doar în partea centrală, în timp ce zona exterioară era ocupată de grădini. Când se prăbușea ceva, pagubele erau limitate. Acum, însă, ne apropiem de locuințe, iar acest lucru determină un risc mai mare pentru viitor”, explică geologul.

Civita a devenit, în același timp, un caz important pentru cercetarea fenomenelor de eroziune și pentru testarea unor metode de consolidare a construcțiilor aflate pe terenuri fragile.

500.000 de turiști și doar 14 locuitori

În ciuda problemelor geologice, Civita este una dintre cele mai cunoscute destinații turistice din zona Viterbo. Satul primește aproximativ 500.000 de vizitatori în fiecare an, deși doar 14 persoane locuiesc permanent aici.

Cei mai mulți turiști vin pentru o excursie de o zi, iar autoritățile încearcă să transforme interesul pentru Civita într-un avantaj pentru întreaga regiune.

În teritoriul din jur, până spre Calcata, există aproximativ 30 de localități construite pe formațiuni de tuf vulcanic. Printre acestea se numără Vitorchiano, Bomarzo, Mugnano in Teverina, Orte și Civita Castellana.

Planul este crearea unui geoparc care să lege aceste localități și să transforme patrimoniul geologic într-o atracție pentru turismul sustenabil. Ulterior, zona ar putea candida pentru recunoașterea ca Geoparc UNESCO.

Civita încearcă să-și dezvolte și latura culturală. Localitatea, împreună cu Bolsena, candidează pentru titlul de Capitală italiană a artei contemporane în 2028. Astfel, a fost lansat Proiectul Eidos, care aduce, până pe 10 octombrie, lucrările a 12 artiști contemporani în casele, piețele și grădinile satului.

Expozițiile includ picturi, sculpturi, instalații video și performance-uri, iar lucrările sunt amplasate inclusiv în spații istorice, precum o cisternă romană aflată sub piața centrală San Donato.