Oligarhia reprezintă un obstacol pentru redresarea economică a Greciei
0
Antreprenorul Lavrentis Lavrentiadis părea să reprezinte începutul unei ere promiţătoare pentru Grecia. El a reuşit să transforme mica afacere de familie, moştenită la 18 ani, într-un imperiu de miliarde de dolari. Pentru a fi acceptat în rândul elitei, el a făcut donaţii generoase şi a legat relaţii cu partidele importante.
Dar, odată cu prăbuşirea economiei elene, şi averea lui s-a micşorat. Procurorii îl acuză acum că a delapidat bani de la o bancă pe care o controlează. Cu o acuzaţie la orizont, se prevedea cum creşterea sa rapidă va fi urmată de o cădere abruptă. Însă, din cauza unei legi aprobate în linişte de Parlamentul grec, Lavrentis Lavrentiadis a scăpat de urmăririrea penală, cel puţin pentru un timp, returnând, pur şi simplu, banii luaţi.
Într-o ţară distrusă de măsurile de austeritate şi de o rată a şomajului de 25%, grecii cu venituri medii sunt din ce în ce mai indignaţi de oligarhii care, spun criticii, conduc o economie închisă, aflată la originea multora dintre problemele ţării. Mai multe familii puternice controlează sectoarele importante ale ţării, inclusiv pe cele bancare, transporturile şi construcţiile, şi se pot baza pe clasa politică pentru a-şi urmări interesele, prin adaptarea legislaţiei la propriile nevoi, dezvăluie „The New York Times“.
Rezultatul, spun analiştii, este o lipsă a concurenţei care subminează economia, permiţându-le magnaţilor să deţină carteluri şi să se îmbogăîească prin „capitalism de cumetrie“. „Aşa este normal pentru ei: să formeze o relaţie strânsă, incestuoasă cu politicienii şi cu presa”, a declarat Kevin Featherstone, profesor de politici europene la London School of Economics.
Acuzat că a delapidat sute de milioane de dolari
La cei 40 de ani ai săi, Lavrentiadis a ajuns din nou în centrul atenţiei, regăsindu-se pe aşa-numita listă a lui Lagarde, alături de peste 2.000 de greci cu conturi în Elveţia şi suspectaţi de evaziune fiscală. Conform celor spuse acum doi ani de Christine Lagarde, pe atunci ministrul francez de Finanţe, acum şefă a Fondului Monetar Internaţional, lista trebuia să pună în lumină practicile ilegale ale celor bogaţi.
Dar lista a fost dată uitării, iar acum doi foşti miniştri de Finanţe şi oficialii fiscali din Grecia sunt investigaţi pentru că nu au acţionat în această direcţie.
Lavrentiadis se confruntă, în continuare, cu o serie de acuzaţii din cauza sutelor de milioane de dolari împrumutaţi de banca sa, Proton, unor societăţi inactive. El, însă, neagă toate acuzaţiile şi susţine că deţine numai „câteva“ conturi la HSBC în Geneva, în valoare de 65.000 de dolari.
În decembrie 2009, cu patru luni înainte ca Grecia să solicite ajutor european, Lavrentiadis a cumpărat un pachet de acţiuni la Proton Bank, care s-a extins rapid după ce în 2005 a achiziţionat o bancă mică numită Omega.
Autorităţile de reglementare îl acuză că, din momentul în care a preluat Proton, a început să ia bani pentru a suplini pierderile.
Problemele lui au ajuns în atenţia publicului la mijlocul anului 2011, când a fost acuzat de delapidarea a 65 de milioane de dolari, în urma unor investigaţii de spălare de bani.
Însă, cu câteva luni în urmă, parlamentarii au adoptat în linişte o lege care le permitea suspecţilor de activităţi ilicite să evite urmărirea penală prin rambursarea banilor pentru care erau acuzaţi de furt. Aşa că antreprenorul grec a plătit cele 65 de milioane de dolari către Proton şi a cerut imunitate.
Declinul unui imperiu
Lavrentis Lavrentiadis se consideră un antreprenor într-o ţară mică, dominată de familii vechi, care nu îi acceptă pe nou-veniţi. Şi, într-adevăr, scrie „The New York Times“, eşecul lui Lavrentiadis a fost cauzat, într-o oarecare măsură, şi de faptul că afacerea lui s-a dezvoltat prea repede şi apoi nu a reuşit să-şi asigure suficienţi prieteni care să-l protejeze.
El a preluat frâiele firmei de chimicale pe care o avea familia sa în 1990, după moartea tatălui. El s-a extins rapid şi a luat cu asalt lumea afacerilor în 2003, când a listat compania pe Bursa din Atena. În anul 2008, Carlyle Group, una dintre cele mai mari firme de gestionare a activelor de pe Wall Street, a plătit mai mult de 970 de milioane de dolari pentru a deveni acţionară la compania lui Lavrentiadis.
Astfel, în următorii patru ani, el a reuşit să construiască un imperiu care deţine companii farmaceutice, bănci, o echipă de fotbal şi opere de artă. Deţine acţiuni şi în mass-media, urmând un model în care magnaţii deţin aproape fiecare agenţie de ştiri neguvernamentală din ţară.
Situaţia a început să se degradeze la scurt timp după ce a lovit criza financiară. Carlyle a pierdut mai mult de 65 milioane dolari şi l-a acuzat pe Lavrentiadis de o supraestimare a situaţiei sale financiare.
În martie, un procuror financiar l-a acuzat pe el şi pe alte 26 de persoane de fraudă, de deturnare de fonduri şi de spălare de bani. Procurorii susţin că cele 65 de milioane de dolari rambursate de Lavrentiadis reprezintă doar o parte din cele peste 915 milioane de dolari despre care procurorii spun că Proton i-a vărsat în conturile unor companii inactive.
În ciuda acuzaţiilor de fraudă împotriva sa, antreprenorul grec a fost beneficiarul unor acţiuni guvernamentale suspecte. În luna iulie 2011, Venizelos, care era atunci ministru de Finanţe, a autorizat o depunere de 130 de milioane de dolari din banii guvernului. Cele 130 de milioane de dolari, plus dobândă, s-au întors la Guvern, a declarat atunci Venizelos.
La o lună de la acest incident, Venizelos a fost co-autor al unei legi care a acordat retroactiv puterea deplină ministrului de Finanţe, pentru a ajuta băncile cu bani publici.
Experţii juridici au explicat că această lege este parte a unui model des întâlnit în Grecia, unde acţiunile unor figuri influente sunt atenuate de noua legislaţie, care elimină orice probleme de ilegalitate. ”
În octombrie 2011, Proton a fost naţionalizată. „Este o piaţă reglementată, fără reguli şi puteţi să interpretaţi asta cum vreţi voi“, a spus Lavrentiadis despre Grecia.
Se încarcă comentariile...
