Cum s-a desfășurat votul în regiunile ucrainene ocupate: „Votați pentru președintele nostru. Împreună suntem puternici"

„Votați pentru președintele nostru. Împreună suntem puternici", scria pe o pancartă în culorile steagului rusesc instalată recent într-un oraș ucrainean ocupat din regiunea Lugansk, potrivit mărturiei Anastasiei, o rezidentă, relatează NYT.

Secții de votare din regiunea ocupată Lugansk FOTO EPA-EFE

Semnificația mesajului este limpede: acest președinte este cel rus, Vladimir Putin, nu cel ucrainean, Volodimir Zelenski, și este singura opțiune de care cetățenii din teritoriile ucrainene ocupate trebuie să țină cont când votează. Procesul de vot a început în urmă cu trei săptămâni și se va încheia pe 17 martie, ca și în Rusia. Doar că aici întreg ritualul electoral prin care Putin obține un nou mandat fără emoții are loc sub privirile vigilente ale soldaților.

Soldați cu fața acoperită au însoțit lucrătorii electorali care au mers din ușă în ușă în teritoriile ocupate din cele patru regiuni ucrainene pe care Rusia susține că le-a anexat după ce a invadat această țară în urmă cu doi ani, potrivit mărturiilor locuitorilor, declarațiilor oficialilor ruși și înregistrărilor urcate pe rețelele de socializare.

De partea cealaltă, responsabilii ocupației ruse susțin că soldații au menirea de a-i proteja pe cei care colectează voturi.

„Alegerile din aceste regiuni întipăresc ideea că aici se aplică aceleași legi și proceduri ca și în restul țării", a explicat Ilia Grașchenkov, un politolog rus care consiliază un candidat cu șanse mici împotriva lui Putin.

Oficialii ucraineni, aliații occidentali și activiștii au calificat alegerile din aceste teritorii drept ilegale și un simulacru, explicând că sunt marcate de intimidări și coerciție pe scară largă, parte dintr-o campanie mai largă de represiune împotriva locuitorilor din regiunile ocupate.

„Ei le promovează, chiar dacă nu sunt alegeri reale. Toată lumea știe cine va câștiga”, spune Anastasiia, în vârstă de 19 ani, care a plecat la începutul lunii dintr-un oraș din regiunea Lugansk unde se țin alegeri, p care nu le-a numit din motive de siguranță pentru rudele rămase acolo.

Analiștii spun că, din pricina votului sub constrângere, a numeroaselor mașinațiuni electorale și a exodului locuitorilor pro-ucraineni, victoria lui Putin cu o majoritate de voturi chiar mai mare decât în Rusia este aproape o certitudine.

Alegerile în regiunile ocupate, o farsă

Organizarea de alegeri/proces de vot, chiar și orchestrate și manipulate, în regiunile ucrainene ocupate, îi permite lui Putin să își consolideze pretențiile asupra acestora, dar și să se prezinte drept un promotor al democrației și să impună un contrast cu Ucraina, care și-a suspendat anul acesta scrutinul prezidențial din cauza războiului, a explicat analistul politic Grașcenkov.

Străduința Rusiei de a reproduce un proces electoral normal se ciocnește cu realitățile războiului, uneori într-o manieră caraghioasă, notează NYT.

În primul rând că Rusia nu controlează în totalitate regiunile pe ai cărei cetățeni pretinde că îi cheamă la vot. În plus, la doar câteva luni după ce a organizat  un așa-zis referendum drept modalitate de a proclama orașul Herson ca aparținând Rusiei, forțele sale au fost nevoite să abandoneze orașul armatei ucrainene. Rusia are însă controlul asupra sudului  provinciei Herson.

O disonanță similară a apărut în preajma scrutinului prezidențial de luna aceasta.

Se știe foarte puțin, de pildă, despre numărul real de alegători. Deplasarea liniilor de front, fuga rezidenților și sosirea a sute de mii de soldați și muncitori ruși au modificat dramatic datele demografice ale regiunilor ocupate. Impactul acestei transformări rămâne în mare parte necunoscut, din cauza cenzurii stricte a Rusiei și a luptelor în curs.

Totuși cele câteva estimări disponibile indică o scădere drastică a populației în aceste teritorii. Statisticile Comisiei electorale din Rusia arată că partea ocupată a regiunii Herson, de pildă, a pierdut 13% din alegătorii înregistrați, adică 75.000 de adulți, în ultimele trei luni ale anului trecut.

Organismul electoral al Rusiei susține că cele patru regiuni ucrainene care au fost anexate în 2022 au 4,5 milioane de alegători. Asta ar reprezenta o scădere de 33% în raport cu ultima listă de alegători publicată de guvernul ucrainean înainte de invazia la scară largă. Oficialii ucraineni spun însă că în prezent este probabil ca ei să fie mult mai puțini.

În plus, sute de mii de soldați staționați în teritoriile ocupate pot vota în aceste regiuni, ceea ce complică și mai mult o imagine de ansamblu asupra stării reale de lucruri. Videoclipuri de propagandă rusească publicate pe rețelele de socializare înfățișează lucrători electorali ferindu-se de obuze și  adăpostindu-se în timp ce aduc urnele de vot soldaților din tranșee.

Apoi, autoritățile ruse nu au publicat locațiile secțiilor de votare sau numele membrilor comisiilor electorale locale, și în general au exploatat sistemul de vot în avantajul statului.

Cum se desfășoară votul în teritoriile ucrainene ocupate

Oficialii instalați de Rusia au desemnat teritoriile ocupate ca fiind „îndepărtate”, o etichetă rezervată anterior unor locuri precum comunitățile de păstori din Arctica și care a îngăduit Rusiei să prelungească perioada de vot cu trei săptămâni. Secțiile de votare din două dintre regiunile ocupate, și anume Zaporojie și Donețk, au fost deschise pe 25 februarie și se vor închide în 17 martie, ziua în care se încheie votul și în Rusia.

Desemnarea votului ca fiind „la distanță” a permis, de asemenea, oficialilor electorali pro-ruși să meargă din ușă în ușă pentru a solicita voturi de la locuitorii din regiunile ocupate. Și dat fiind că votul se desfășoară sub legea marțială, acești oficiali sunt însoțiți de soldați înarmați.

„Dragi alegători, ne pasă de siguranța voastră!", a scris comisia electorală pentru regiunea Zaporijie ocupată pe Telegram la începutul acestei luni, alături de imagini cu alegători camuflați, cu fețele neclare, votând. „Nu trebuie să mergeți nicăieri pentru a vota - vom veni cu buletinele de vot și cu urnele de vot la voi acasă".

Comisia electorală rusă susține că aproape 1,4 milioane de voturi au fost exprimate în regiunile îndepărtate până la 11 martie. La ultimele alegeri prezidențiale din Rusia, care au avut loc în 2018, regiunile îndepărtate din nordul și estul îndepărtat al Rusiei au reprezentat doar 180.000 de voturi.

„Votul se desfășoară sub amenințarea armei", a transmis luna aceasta Dmitro Lubineț, avocatul poporului din Parlamentul ucrainean. „Participarea la astfel de 'alegeri' este o chestiune de supraviețuire", a adăugat el.

În teritoriile ocupate nu au fost publicate sondaje de opinie independente de la invazie. Iar exodul rezidenților pro-ucraineni înseamnă că mulți dintre cei rămași susțin, sau cel puțin s-au resemnat cu ocupația.

Oficialii ruși au justificat procedurile extraordinare de vot în teritoriile ocupate ca fiind o necesitate din motive de securitate. Forțele ucrainene și partizanii ucraineni au vizat frecvent colaboratorii ruși și funcționarii administrației de ocupație, inclusiv lucrătorii electorali.

În cel mai recent sabotaj, un viceprimar din Berdiansk, pe coasta Mării Azov, a murit într-o explozie pe 6 martie. Serviciile secrete militare ucrainene și-au asumat responsabilitatea, afirmând că oficialul, Svetlana Samoilenko, a fost asasinată pentru că i-a obligat pe locuitori să „participe la un vot ilegal și fals".

Oficialii ucraineni subliniază că Rusia se folosește de alegeri și în scopul de identifica rezidenții care sunt nemulțumiți de ocupație. 

„Dacă votezi, ești loial Rusiei, ai oportunități", a explicat Volodimir Fesenko, un analist politic din Kiev. „Dacă nu o faci, atunci vei fi sub presiune. Vei fi investigat”, a spus el.