Corlăţean, la Berlin: „Rusia are nevoie de cumpărători pentru petrol şi gaz”

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Ministrul român de Externe, Titus Corlăţean, a declarat, într-un interviu acordat publicaţiei germane „Die Welt”, că europenii ar putea pune presiune asupra Moscovei. Aflat la Berlin pentru o întrevedere cu omologul său, Frank-Walter Steinmeier, şeful diplomaţiei din România a discutat despre temerile escaladării conflictului din Ucraina în regiunea Mării Negre.

Die Welt: Cât de îngrijorat sunteţi cu privire la situaţia din Ucraina?

Titus Corlăţean: Suntem foarte preocupaţi de evenimentele dramatice care au loc în prezent în ţara vecină. Urmărim îndeaproape starea de securitate şi ne temem de o conflagraţie, pentru că criza din Ucraina s-ar putea extinde asupra conflictelor îngheţate din Nagorno-Karabah, Abhazia, Osetia de Sud şi regiunea Transnistria din Moldova. Poziţia noastră a fost întotdeauna foarte clară: în strânsă coordonare cu partenerii noştri europeni şi euro-atlantici, condamnăm încălcarea clară a acordurilor internaţionale şi bilaterale de către Rusia. O schimbare a frontierelor prin mijloace militare este absolut inacceptabilă, indiferent de pretextele invocate de Moscova. Dacă vom ezita să avem o poziţie şi o atitudine europeană unitară, ce se va întâmpla în continuare? Există un mare pericol să fie creat un precedent în ceea ce priveşte retrasarea graniţelor. Acest lucru este îngrijorător pentru noi toţi - nu numai pentru România, ci pentru întreaga Uniune Europeană.

Ce are de gând Putin în acest moment? Se va opri după ce a alipit  Crimeea sau va continua acum cu Transnistria, Georgia şi Republica Moldova?

Nu doresc să speculez pe marginea intenţiilor preşedintelui rus. Dar am urmărit îndeaproape discursurile emoţionale şi deciziile politice de la Moscova. Cred în continuare că Rusia poate fi implicată într-un dialog politic. Acţiunile militare nu vor rezolva în niciun caz acest conflict. Deşi sunt sceptic cu privire la promisiunile Rusiei. Şi în trecut Moscova a oferit asigurări că nu planifică cuceriri de teritorii - şi apoi, ca de exemplu după un acord din 1877 în cazul României, s-a întâmplat contrariul.

Dar consideraţi că sancţiunile impuse până în prezent vor opri Rusia să meargă mai departe?

Rusia este tot mai izolată pe plan internaţional. Cred că în cele din urmă nici Moscova şi nici comunitatea euro-atlantică nu sunt interesate de un conflict. Există interese comune de securitate şi economice importante de ambele părţi. Rusia a subliniat în trecut, în mod constant, respectul său faţă de dreptul internaţional, iar în cele din urmă, acest respect trebuie să se impună. De aceea, pe de o parte, păstrăm deschise canalele de comunicare, dar, în acelaşi timp, recurgem şi la sancţiuni asupra cărora am convenit în cadrul Consiliului European şi Consiliul pentru Afaceri Externe.

Dacă izolarea internaţională nu-l poate convinge pe Putin, atunci poate reuşesc sancţiunile. Cine are însă mai mult de pierdut?

Experţii trebuie să evalueze cine are mai mult de pierdut. În orice caz, se trasează noi linii de demarcaţie şi cooperare în domenii foarte diferite, cum ar fi securitatea internaţională, lupta împotriva terorismului, cooperarea din Afganistan şi la nivel economic. Este o greşeală. De aceea, poziţia noastră este fermă, dar transmitem totodată semnalul că dialogul politic trebuie continuat pe termen mediu şi lung. Pentru că dacă Rusia va continua în direcţia de acum, atunci va avea cu siguranţă consecinţe negative. Investitorii străini îşi pierd încrederea, iar Rusia are nevoie asemenea investiţii, are nevoie de tehnologie străină şi cumpărători pentru petrolul şi gazele sale.

Ce aşteptări aveţi de la Consiliul European de astăzi?

Consiliul European din 6 martie a cerut Rusiei să intre cât mai repede într-un proces politic cu scopul detensionării situaţiei. Moscova a făcut contrariul. Astăzi şefii de stat şi de guvern europeni au în mână nu numai decizia şi lista de sancţiuni aprobată de miniştrii de externe în urmă cu câteva zile, ci şi o evaluare a situaţiei şi a posibilelor consecinţe pe care le vor produce sancţiunile.

Aveţi sentimentul că UE are suficiente opţiuni pentru a convinge pe cineva ca Putin?

Nu trebuie să înţelegem totul ca pe o competiţie de forţă. Trebuie să fie o competiţie a înţelepciunii politice. Atunci când ai împotriva ta întreaga comunitate europeană şi transatlantică şi continui să te comporţi iraţional, este fundamental greşit, iar consecinţele vor avea un impact pe termen mediu şi lung asupra intereselor politice şi economice ale Rusiei.

Credeţi că ar trebui să i se ofere Ucrainei statutul de membru al UE?

Acum câteva săptămâni, la nivelul CAE şi CE s-au făcut deja anumiţi paşi, care indică cu claritate faptul că Acordul de Asociere nu este scopul final al demersurilor. Aceasta înseamnă că există o perspectivă europeană. Nu se va întâmpla mâine sau poimâine. Pentru că acest proces presupune reforme structurale, modificarea instituţiilor şi a legislaţiei, şi, mai ales, a mentalităţilor. Dar deschiderea unei perspective de aderare este un semnal politic clar, că este posibil ca aceste criterii să fie îndeplinite. Este o modificare fundamentală în poziţia politică a statelor membre UE. Astăzi se dovedeşte cât de corecte au fost extinderile UE şi NATO înspre ţările din Sud-estul Europei – în ciuda unor reticenţe şi aici, în Germania. A fost în final o contribuţie esenţială la stabilitate şi securitate.

Există însă şi critici care spun că tocmai prin apropierea graniţelor NATO de Rusia s-a provocat declanşarea conflictului cu Putin.

Doresc să subliniez că, în principiu, o reîntoarcere la vechea filosofie imperialistă rusească subminează obiective legitime ale naţiunilor din Sud-estul Europei. Nu putem înţelege şi accepta aşa ceva. Până la urmă, după căderea comunismului, noi nu am luat decizii împotriva Rusiei, ci am optat pur şi simplu pentru familia europeană. Am dorit să depăşim un capitol întunecat de istorie şi să ne întoarcem în cercul de state cu care avem mai multe lucruri în comun. A fost dreptul nostru legitim şi suveran să decidem asupra viitorului nostru.

Simpla apartenenţă la UE nu rezolvă de la sine toate problemele. România a fost de curând criticată din cauza unui presupus turism al bunăstării făcut pe spatele sistemelor sociale din celelalte state europene.

Îi respect pe acei politicieni din Europa care, în cadrul campaniilor lor electorale, nu cedează tentanţiilor populiste. Este de neconceput ca noilor veniţi în Europa, precum românii şi bulgarii, să le reproşezi că vor doar să exploateze sistemele sociale din Europa. Noi suntem cetăţeni UE ca toţi ceilalţi, cu drepturile şi obligaţiile corespunzătoare. Multe state membre UE precum Germania au profitat evident de forţa de muncă din România. Românii din Germania au, dintre toţi cetăţenii statelor sud şi est europene, cel mai mare grad de ocupare a forţei de muncă. Aceasta se datorează faptului că în special românii bine pregătiţi profesional îşi părăsesc ţara. 

La nivelul opiniei publice acest lucru încă nu este perceput

Acest lucru este regretabil. Realitatea este: cele mai deştepte creiere din domeniile IT, medicină, inginerie sau al artelor părăsesc România şi îşi folosesc cunoştinţele pentru a lucra în străinătate. Desigur există şi excepţii care, pentru sistemele sociale ale vecinilor europeni, constituie o povară. Dar pentru aceasta avem legislaţia corespunzătoare şi cooperarea poliţienească trans-frontalieră. Datele statistice din diverse state membre UE dovedesc cu claritate că marea majoritate a românilor din străinătate contribuie la productivitatea locală. Este de neconceput ca excepţiile să fie generalizate.

Ce întreprinde Guvernul României împotriva exodului de forţă de muncă calificată?

Desigur noi nu suntem fericiţi de emigraţia forţei de muncă calificate. În primul rând ţării îi lipsesc nişte capacităţi, iar, în al doilea rând, România este cea care le-a finanţat acestora pregătirea profesională. Acest lucru nu are însă aproape nicio importanţă în dezbaterile germane sau britanice. Desigur noi nu putem schimba nimic în această privinţă, ci putem doar să modificăm oferta noastră. Singura soluţie pentru noi este să oferim celor bine pregătiţi perspective mai bune pentru ca aceştia să rămână (n.n. în România). Anul trecut am avut a doua cea mai mare creştere economică din UE, de 3.5%. Exporturile noastre au depăşit 50 de miliarde de euro, pentru noi un record istoric. Suntem pe drumul cel bun. Să creştem atractivitatea pieţei româneşti pentru forţa de muncă românească şi investitorii străini. Germania este astăzi, după Austria şi Olanda, cel de-al treilea investitor străin în România.

Chiar dacă economia este pe un drum bun, potenţialul este de departe neexploatat. Rapoartele UE critică corupţia tot mai extinsă şi o birocraţie ineficientă.

În România nu există o corupţie mult mai mare sau mai mică decât în alte state europene. Noi, Guvernul, suntem interesaţi, mai ales din motive economice, să combatem cât mai puternic corupţia. De aceea avem o serie de legi care se adresează foarte clar, poate ca în nicio altă ţară, combaterii corupţiei: printre altele angajarea membrilor de familie este ilegală. UE recunoaşte în mai multe rapoarte eforturile noastre în acest domeniu. Asta nu înseamnă că noi ne-am atins obiectivele. Dar un tratament discriminatoriu aplicat României în cadrul UE nu este acceptabil pentru noi. Avem dreptul să fim trataţi asemenea tuturor celorlalte state UE.

Alegerile europene bat la uşă. Vă este frică de reapariţia unei noi campanii împotriva României?

Există riscul ca populiştii şi euroscepticii să domine alegerile. Marile familii politice europene trebuie să aibă grijă ca atmosfera xenofobă să nu se consolideze deoarece răspunsurile populiştilor şi xenofibilor nu creează locuri de muncă. Din fericire, în România euroscepticii nu sunt foarte numeroşi. Dar este suficient dacă trebuie să ne confruntăm în Parlamentul European cu aceste orientări.

Marile partide din Europa întreprind suficient pentru a demonta argumentele euroscepticilor?

Martin Schultz, candidatul la vârf al stângii, care, ca şi mine, aparţine social-democraţilor, respinge foarte clar argumentele anti-europenilor. La nivel naţional trebuie însă să ne preocupăm să transmitem temele europene astfel încât populaţia să înţeleagă care este miza. Finalmente populaţia este interesată de soluţii pentru problemele economice şi sociale.

Cum vă asiguraţi că sunt suficienţi oameni care se interesează de soluţiile dumneavoastră?

Desigur este adevărat că alegerile europene în mod tradiţional nu se bucură de un mare interes. Anul acesta în România avem o situaţie specială deoarece în noiembrie vom alege un nou preşedinte. Şi din acest motiv oamenii urmăresc cu exactitate cine ce soluţii le oferă.

Au românii uneori sentimentul că sunt doar cetăţeni UE de clasa a doua?

Au trecut doar şapte ani de la aderarea României la UE şi există cu siguranţă încă multe teme pe care ţara trebuie să le rezolve. Dar desigur după această perioadă de timp este dureros să constaţi că în interiorul UE se folosesc două unităţi de măsură şi că ţara mea este supusă unui mecanism special de control. România joacă des un rol în campania electorală internă a altor state – în asemenea cazuri se utilizează clişee care pentru noi sunt deosebit de jignitoare. Acest lucru dă naştere la frustrări, precum şi la faptul că unii dintre români nu se simt egali cu alţi cetăţeni UE. În acest sens am înregistrat unele succese, în special din punct de vedere economic, pe care nu ar trebui să le trecem cu vederea. 

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite