Bolnavii de Alzheimer trăiesc mult mai puţin în România decât în restul Europei

Demenţa Alzheimer este diagnosticată atât de târziu în România, încât bolnavii depistaţi supravieţuiesc numai 3 ani şi jumătate, în comparaţie cu evoluţia obişnuită a bolii, de 8-12 ani, cât este, cu tratament administrat la timp, în alte state europene.

„Situaţia actuală a persoanelor cu demenţă şi a îngrijitorilor acestora este dramatică“, este concluzia celei de-a patra ediţie a Conferinţei Naţionale Alzheimer desfăşurată la Bucureşti în intervalul 26 februarie-1 martie.

Cel mult 10% din bolnavi primesc îngrijire corespunzătoare

În România, din aproximativ 270 de mii de persoane suferinde, doar 35 de mii sunt diagnosticate. De altfel, atât boala Alzheimer, cât şi celelalte forme de demenţă sunt, cel mai adesea, diagnosticate în fazele tardive. Deşi există un interes tot mai mare din partea medicilor specialişti pentru diagnosticarea timpurie a bolii, modul de organizare a sistemului medical nu favorizează un asemenea demers.

Pe de altă parte, personalul din sectorul serviciilor, din instituţiile publice şi private, este redus şi nepregătit pentru a se confrunta cu nevoile specifice unei asemenea categorii de pacienţi, gradul de acoperire a cererilor se ridică la cel mult 10%. Nu există servicii comunitare şi de îngrijire la domiciliu decât sporadic, fără caracter permanent şi foarte costisitoare.

Acestea sunt principalele probleme ale bolnavilor de demenţă Alzheimer din România, potrivit Planului Naţional pentru Demenţe 2014-2020, lansat în cadrul Conferinţei.

Nu este numai boala bătrâneţii

„Boala Alzheimer începe, de fapt, foarte devreme. Primele modificări apar în jurul vârstei de 35-40 de ani. Cam 10-15 ani trec înaintea apariţiei semnelor clinice, adică a primelor manifestări. Cum de a fost posibil să se afle acest lucru? S-au pus la punct tehnici neuroimagistice de înaltă performanţă care permit vizualizarea unora dintre leziunile anatomo-patologice considerate caracteristice pentru această afecţiune. Cu această ocazie s-a văzut că lucrurile sunt puţin mai complexe, că, de fapt, leziunile se acumulează în ani. Şi se consideră că boala se declanşează, de fapt, atunci când încep să sufere sinapsele (n. r. – legăturile dintre neuroni) şi mor neuroni“, lămureşte conf. dr. Cătălina Tudose, preşedintele Societăţii Române Alzheimer.

Citeşte şi:

Creierul are nevoie de bariere împotriva răului. Cum îl poţi proteja la orice vârstă

Lectura ziarelor şi cărţilor adevărate, nu virtuale, timpul liber petrecut în natură, cu oameni pozitivi, dar şi alimentaţia în cele mai liniştite momente ale zilei fac creierul mai rezistent la asaltul informaţional al lumii moderne.

VIDEO 5 lucruri pe care nu le ştiai despre creierul uman

Misterele centrului de control al organismului uman nu au fost complet elucidate încă. Funcţiile creierului sunt atât de complexe, încât nici cele mai strălucite minţi nu le pot înţelege integral. Însă studiile din ultimii ani au demonstrat lucruri despre creier care cu 100 de ani în urmă nici nu puteau fi imaginate.

O măsură sigură de a face creierul mai eficient: învăţarea unei limbi străine

Persoanele care vorbesc în mod curent cel puţin două limbi pot realiza mai multe sarcini în acelaşi timp şi, în plus, sunt mai ferite de boli degenerative, cum sunt maladiile Parkinson şi Alzheimer, au descoperit oamenii de ştiinţă americani.