#MediciBuni – Dr. Dan Dumitrașcu-Biriș, medicul care a efectuat prima intervenție fetoscopică în premieră în rețeaua MedLife: „Medicina materno-fetală este obstetrica modernă”

Majoritatea femeilor care rămân însărcinate au o sarcină normală, care decurge fără complicații, iar fătul este sănătos. Dar 5-10% dintre cazuri au complicații în sarcină și, în acest caz, intervine medicul obstetrician supraspecializat în medicina morfo-fetală. 

„Monitorizarea antenatală trebuie să se focuseze pe anumite riscuri, cum ar fi naștere prematură, riscul de a dezvolta anumite complicații medicale – diabet, hipertensiune arterială (cele mai comune în rândul mamelor), dar pot fi și complicații fetale – anumite malformații care sunt fie izolate, fie mai complexe, sindroame genetice, aneuploidii sau sindroame cromozomiale”, a declarat dr. Dan Dumitrașcu-Biriș, medic primar obstetrică ginecologie cu supraspecializare în medicină materno-fetală, din cadrul MedLife Arad.

Trendul în medicina actuală este cel al supraspecializărilor, mai ales în chirurgie, dar și în alte ramuri precum obstetrică-ginecologie, unde medici buni aleg să facă mai mult oncologie, infertilitate, uro-ginecologie sau medicină fetală. Dr. Dan Dumitrașcu-Biriș le-a încercat pe toate, dar s-a oprit la medicină materno-fetală: „Am avut ocazia chiar în perioada rezidențiatului să plec în străinătate și am încercat câte puțin din fiecare supraspecialitate, să văd ce mi se potrivește. Am ales medicina materno-fetală, care, de fapt, este obstetrica modernă și care se ocupă de sarcinile normale dar și de sarcinile cu complicații materne sau fetale. Supraspecializarea am început-o în 2014 și am ajuns medic primar în 2020. Deci, pot să spun că am stat în pregătire pentru aceasta suprasepcializare șapte ani”, a povestit medicul român, care a învățat la Londra de la cei mai buni profesioniști din lume în medicina fetală, apoi s-a întors în România să îngrijească gravidele cu probleme.

„Rolul medicului de medicină fetală devine tot mai important, mai ales în centrele foarte mari din lume. Medicul intervine atunci când sunt acele deviații de la normal. Medicina materno-fetală este, de fapt, obstetrica modernă”, a explicat dr. Dan Dumitrașcu-Biriș.

Preeclampsia, o complicație severă, atât pentru mamă, cât și pentru făt

În practica de zi cu zi, medicul întâlnește femei cu sarcini la care există anumite riscuri identificate încă de la început. „Când discutăm cu pacientele care sunt opțiunile, le oferim anumite teste screening sau teste diagnostice. În sarcinile gemelare care au o singură placentă, întâlnim acele situații în care este necesară o intervenție fetoscopică, adică o operație cu o fibră laser, care este la fel ca laparoscopia. Totodată, există posibilitatea de a apărea situații în care sunt anumite anomalii fetale, unde se poate interveni chiar chirurgical”, a spus dr. Dan Dumitrașcu-Biriș.

Cea mai importantă investigație a pacientei se efectuează în jurul vârstei de 12 săptămâni, când, în afara evaluării riscului genetic pentru anomalii cromozomiale, pot fi stabilite și riscurile pentru preeclampsia precoce, care este una dintre cele mai importante complicații ce pot afecta evoluția unei sarcini. Potrivit datelor Organizației Mondiale a Sănătății, între 2 și 8% dintre gravidele de pe mapamond pot fi afectate de preeclampsie. Afecțiunea se manifestă prin hipertensiune  arterială, prezența proteinelor în urină și modificări ale funcției diferitelor organe (modificări hepatice, modificări pulmonare, modificări ale coagulării). Preeclampsia apare, de obicei, după săptămâna 20 a sarcinii, dar sunt cazuri când sunt afectate mame aflate la începutul sarcinii. Preeclampsia este o boală complexă de sistem, dar și o complicație severă, atât pentru evoluția mamei, cât și pentru evoluția fătului.

Dacă nu este tratată, preeclampsia poate duce chiar și la deces. „În ceea ce privește mama, bineînțeles, cea mai comună patologie în sarcină este hipertensiunea indusă de sarcină sau preeclampsia. Și dacă o identifici din timp, poți să o tratezi și atunci femeia nu mai ajunge să nască prematur sau să fie în situația în care să sufere anumite complicații care pot duce până la accidente vasculare cerebrale. Este extrem de important să ne focusăm atât pe mamă, cât și pe copil în obstetrica modernă”, a atras atenția dr. Dan Dumitrașcu-Biriș.

Sarcină la risc? Screeningul este foarte important

Cursul sarcinii se poate abate de la normalitate, astfel că s-ar putea solda cu un insucces, de aceea este important ca orice gravidă să facă consultații de screening prenatal. Iar medicii buni îndeamnă femeile însărcinate să meargă la controale și să-și monitorizeze sarcina.

O sarcină poate fi considerată cu risc crescut din mai multe motive, unele sunt cauze materne, altele fetale. „Acest screening este important să fie făcut de oameni care au competență. Dacă mai demult o sarcină cu risc era aceea care întrunea o serie de factori legați de greutatea femeii, vârstă, probleme medicale asociate, acum sarcina cu risc este aceea la care identifici anumiți factori, care, cumulați, pot duce la complicații ulterioare. Noi încercăm să identificăm acești factori atunci când luăm în evidență o gravidă. Dacă ea nu întrunește niciunul, atunci statistica este de partea femeii, așa cum a fost dintotdeauna, adică foarte puține sarcini ajung la complicații. Majoritatea sarcinilor sunt normale”, a subliniat expertul în medicină materno-fetală.

Satisfacția profesională a medicului este atunci când dă vești bune gravidelor: „Sunt sarcini la care nu identificăm factori de risc, nu identificăm malformații fetale. De cele mai multe ori, reușim să aducem zâmbetul pe buzele femeilor. Mă bucur foarte mult când pot să dau vești bune și asta se întâmplă în majoritatea cazurilor. Dar sunt și acele sarcini în care identificăm anumite malformații. De multe ori părinții ne întreabă și care-i rostul acestei ecografii morfo-fetale, pentru că, dacă identifici o anumită problemă, oricum nu poți să faci nimic. În ziua de astăzi nu mai este chiar așa. Una este să știi dinainte că ar putea să fie o problemă cu copilașul la naștere, să știi ce urmează, ce se întâmplă, care este atitudinea după naștere și alta este să afli de-abia după ce se naște copilul. Cred că în societatea în care trăim ne dorim cu toții să fim mult mai informați”, a afirmat medicul.

Iar în astfel de situații abordarea multidisciplinară este extrem de bună pentru toată lumea – și pentru pacienți și pentru profesioniști: „Când identificăm o anumită problemă, dacă este de natură chirurgicală, imediat după naștere încercăm să punem în legătură pacientul cu neonatologii, cu medicul chirurg care se va ocupa de caz după naștere și atunci părinții vor avea o imagine de ansamblu, vor ști exact ce se întâmplă după nașterea copilului și sunt mult mai liniștiți, se simt mult mai ocrotiți, mai îngrijiți, indiferent de cât de rezervat pare prognosticul sau ce le spunem antenatal”, a mărturisit dr. Dan Dumitrașcu-Biriș.

„Nu trebuie să neglijăm componenta psihologică”

Prin mâinile medicului au trecut mii de gravide, unele fără riscuri, altele cu risc crescut. Cel mai emoționant caz pe care îl are proaspăt în minte dr. Dan Dumitrașcu-Biriș, deși a trecut ceva timp, este cel al unei femei al cărei copilaș a avut o malformație cardiacă care necesita multiple operații.  „Sarcina s-a complicat înainte să se ajungă la momentul nașterii și pacienta a născut prematur. Copilașul nu a supraviețuit primelor 24-48 de ore de la naștere. Dar pacienta a fost atât de recunoscătoare pentru grija pe care i-am acordat-o și vizitele pe care le-a făcut pe parcursul sarcinii încât mult timp după aceea am rămas în contact și prin mail și prin mesaje. Relația  pe care am avut-o cu aceasta în sarcină a fost incredibilă și ea a simțit că am luptat cât de mult și cât de puternic am putut. De multe ori, neglijăm foarte mult partea asta psihologică, dar nu trebuie să facem acest lucru – părinții și gravidele trebuie să știe la ce să se aștepte, să fie informați, să se pregătească pentru naștere.”

Prima intervenție fetoscopică, în premieră în rețeaua MedLife, efectuată de dr. Dan Dumitrașcu-Biriș

Stetoscopul fetal sau stetoscopul Pinard Riester, după numele celui care l-a inventat, este un instrument folosit pentru auscultarea sunetelor cardiace ale embrionului în pântec. Încă mai este folosit de medicii obstetricieni, dar începe să fie înlocuit încet-încet cu tot felul de dispozitive care au un transducer și un difuzor, unele electronice, care pot sa si calculeze anumiți parametri. Dar medicina fetală a mers și mai departe, la fetoscopie, o procedură în care se folosește un instrument mic numit fetoscop, care este introdus în uter pentru a vedea fătul și placenta. „Eu am efectuat prima intervenție fetoscopică în premieră în Grupul MedLife în România, într-o sarcină gemelară care s-a complicat, cu sindromul transfuzor-transfuzat. S-au născut doi copii – unul dintre ei a supraviețuit și acum este foarte bine. Celălalt nu a supraviețuit decât puțin timp. Dar a fost un succes faptul că, în loc să se nască prematuri și să nu supraviețuiască niciunul, cuplul are un copil care este sănătos acum”, a povestit medicul, care a explicat că acesta a fost primul caz din afara Bucureștiului abordat prin chirurgia fetoscopică cu laser de către specialist. După aceea a mai avut câteva cazuri rezolvate cu succes prin fetoscopie.

Malformațiile cardiace sunt cele mai comune anomalii întâlnite în sarcină

Defectele cardiace congenitale (CHD) sunt cea mai frecventă anomalie congenitală, reprezentând aproximativ 1% dintre născuții vii. Majoritatea bolilor coronariene pot fi diagnosticate în timpul vieții prenatale prin ecocardiografie fetală, care a fost utilizată pentru a detecta CHD în uter încă din 1980. Odată cu progresele în tehnologia ultrasunetelor, detaliile anatomiei și fiziologiei cardiace fetale pot fi identificate, ceea ce duce la îmbunătățirea managementului prenatal și perinatal și la prognosticul bolii coronariene simple și complexe. Recunoașterea promptă a CHD la făt permite familiei timp să evalueze eventualele anomalii extracardiace asociate și/ sau sindroame genetice și să ia decizii cu privire la continuarea sarcinii. Aproximativ 25% dintre sugarii cu aceste probleme necesită intervenție cardiacă procedurală în timp util după naștere pentru a preveni morbiditatea sau mortalitatea semnificativă.

„Din 100 de sarcini la una ar trebui sa identific o posibilă anomalie a cordului. Când s-a început cu ecografia, aparatele nu ne permiteau o evaluare atât de amănunțită a cordului. Diagnosticul lor se făcea mai puțin în primul trimestru, mai mult în al doilea trimestru sau în al treilea. Ecografele de azi și pregătirea specialiștilor ne-au dus în situația în care, în mâinile experților, malformațiile cardiace pot fi depistate în mare proporție undeva la 12-14 săptămâni”, a precizat dr. Dan Dumitrașcu-Biriș.

Potrivit medicului, rata de detecție ajunge la 60% în ceea ce privește depistarea anomaliilor cardiace în Marea Britanie. „În România, suntem undeva la 20%, când vorbim de toată populația. Deci, încă mai este drum lung până să reușim să depistăm și noi majoritatea anomaliilor cardiace. De aceea este important să meargă la specialistul de medicină fetală și acum avem și specialiști de cardiologie fetală, care sunt cardiologi pediatri specializați în evaluarea cordului”, a spus medicul.

Problemele depistate încă din săptămâna a 12-a de sarcină pot ajuta viitorii părinți să fie informați asupra pașilor care urmează, pot decide dacă continuă cu sarcina, nașterea, intervențiile și știu la ce să se aștepte.

Surse:

https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8429868/

https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/twintotwin-transfusion-syndrome-ttts

 **