Marele regret al lui Sebastian Papaiani. Rolurile memorabile: plutonierul Căpșună, Păcală, Ieremia sau Sucă VIDEO

Maestrul Sebastian Papaiani a rămas în memoria românilor ca fiind Căpşună, Păcală, Ieremia sau Sucă, roluri cu care s-a confundat.

„N-am putut niciodată să joc ce aş fi vrut. Am jucat ce mi s-a dat. Eu niciodată nu am plecat la drum cu mine. În teatru sau în film, eu întotdeauna am plecat la drum cu un alt personaj pe care ¬l-am dus în spate. Nu m-am jucat niciodată pe mine sau nu am jucat ce aş fi dorit eu. De exemplu, mi-aş fi dorit ¬să-l joc pe Cyrano de Bergerac, pentru că aveam nasul mare. Visam treaba asta. A trecut vremea, n-am mai avut timp. Am mai vrut să joc rolul lui Don Quijote. Şă ştiţi că întotdeauna actorii vor muri spunând că mai voiau să joace cutare sau cutare rol“, mărturisea într-un interviu acordat cotidianului „Adevărul“ Sebastian Papaiani, care s-a născut la 25 august 1936.

Rolurile pe care le-a jucat însă marele actor au fost memorabile: plutonierul Căpşună, pe care l-a jucat în tripticul de filme „Brigada Diverse intră în acţiune“ (1970), „Brigada Diverse în alertă“ (1971) şi „Brigada Diverse la munte şi la mare“ (1971), toate în regia lui Mircea Drăgan, celebrul Păcală în filmul cu acelaşi nume din 1974 (regia Geo Saizescu), marinarul Ieremia din serialul TV „Toate pânzele sus“ (1977, regia Mircea Mureşan), soldatul Peneş Curcanul în alt serial TV de referinţă, „Războiul Independenţei“ (1977, regia Doru Năstase, Gheorghe Vitanidis, Sergiu Nicolaescu) şi, în sfârşit, Sucă (Gogu), nepotul lui „Nea Mărin miliardar“ (1979, regia Sergiu Nicolaescu), cea mai de succes comedie românească din toate timpurile.

Sebastian Papaiani și-a petrecut copilăria „într-o lume modestă, într-un cartier paralel cu Costache Negri, unde era plin de ţigani, dar ţigani cu care puteai să fii prieten...“. Tatăl său, Alecu Papaiani, era grec de origine – Papayannis fiind proprietarul unei curţi, undeva în mărginimea Piteştiului în care erau apartamente de două cămăruţe, închiriate de coşari, geambaşi, lustragii etc.

Alături de prietenii lui era fascinat de circul ce venea în cartier şi de filmele ce rulau în acei ani, iar John Wayne şi Johnny Weissmuller erau preferaţii lui.

Marele actor a absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică, promoţia 1960, şi în 1963 debutează în comedia regizorului Geo Saizescu „Un surâs în plină vară“, unde, alături de tânăra şi frumoasa actriţă Florina Luican, se face remarcat atât de critici cât şi de public. Filmează an de an, atât în drame cât şi în comedii, şi rămâne pentru totdeauna de neegalat în memoria cinefililor.

Actorul care a interpretat rolul lui Ieremia, mărturisea pentru „Adevărul“ în anul 2015 că nu şi-a închipuit niciodată ca un roman de aventură să devină un film atât de cunoscut. Avea vreo 30 de ani când regizorul Mircea Mureşan l-a ales să facă parte din distribuţie. „Eu citisem cartea lui Radu Tudoran, dar apoi am mai citit-o o dată ca să intru mai bine în pielea personajului“, mărturisea marele actor.

Pe „Speranţa“, Papaiani a făcut parte dintr-o adevărată echipă de mateloţi. „Am învăţat să ridicăm velele, să facem tot ce ştia un marinar. Pe «Speranţa», am învăţat marinărie. Este o experienţă pe care ţi-aş dori s-o simţi“, povestea Sebastian Papaiani.

Acesta îşi amintea cum, cu o săptămână înainte de a începe filmările, toţi actorii au fost chemaţi şi au fost duşi în larg, pentru a se acomoda cu marea, cu valurile, mai ales că multe filmări s-au făcut în larg, pentru a nu se vedea ţărmul.

Câteva scene din film au fost turnate în Bulgaria, la Nisipurile de Aur. „Am fost pe un râu de-al lor, cam ca Argeşul nostru şi am filmat împreună cu bulgarii. Şi acolo am văzut o chestie pe care nu am uitat-o. În pauza de masă, muncitorii bulgari primeau un sendviş mare. În schimb, muncitorii noştri de la proiectoare mâncau slănină cu roşii“, spunea actorul.

Regreta faptul că goeleta „Speranţa“ a fost distrusă. El spunea că şi bulgarii au o goeletă de genul celei pe care ei au jucat memorabilul film. „Se uită la ea ca la moaşte, numai la noi a fost distrusă!“, spunea, Sebastian Papaiani, cu regret.

Sebastian Papaiani a murit la vârsta de 80 de ani, la 27 septembrie 2016. A fost înmormântat, cu onoruri militare la Cimitirul Bellu, pe Aleea Artiştilor, lângă un alt monstru sacru al teatrului şi filmului românesc, Marin Moraru.