De ce este Marea Neagră unică la nivel mondial. Legătura cu potopul biblic și fenomenele incredibile care au loc în apele sale
0Marea Neagră este considerată de specialiști, unică pe Terra. Este cel mai mare bazin meromictic din lume și totodată cel mai mare bazin maritim, intern, de pe Glob. Marea Neagră datorită caracteristicilor sale unice este un adevărat „muzeu” subacvatic, dar și casa unor specii-relicvă.

România are privilegiul de a avea deschidere la Marea Neagră, un bazin cu adevărat unicat, la nivel mondial. Formată relativ recent, cu un fund maritim bizar, ca un amfiteatru sau mai degrabă ca o exploatare minieră în trepte, pornind de la zone de platou cu adâncimi de 200 de metri, și coborând în hăuri adânci de peste 2000 de metri, în zona centrală. Marea Neagră este unică din multe puncte de vedere, un leagăn al civilizației de-a lungul mileniilor, dar și casa unor specii-relicvă.
Un uriaș lac cu apă dulce, casa primelor civilizații agrare
Marea Neagră este o mare interioară, cu o singură legătură, față de Oceanul Planetar. Este vorba despre Strâmtoarea Bosfor și Dardanele. Marea Neagră are o suprafață de 423.488 kilometri pătrați și o adâncime maximă de peste 2212 metri. Sunt studii de specialitate care indică faptul că Marea Neagră, în forma actuală, a luat naștere acum aproximativ 20.000 de ani în urmă. Privind formarea acesteia există numeroase teorii. Cea mai cunoscută și acceptată de lumea științifică este aceea că Marea Neagră s-a format după retragerea Mării Sarmatice, acum câteva milioane de ani.
Specialiști precum căpitanul Don Walsh, din Marina Americană, spun că bazinul Mării Negre a trecut prin ample transformări, până la finele Erei Glaciare, acum 10.000 de ani în urmă. Mai precis, Marea Neagră a fost un bazin secat, înghețat, înfricoșător, asemeni unui puț în trepte, care pare să ducă către măruntaiele Pământului. Mai apoi a fost lac, și în cele din urmă mare. „De la începutul și până la sfârșitul ultimei mari glaciațiuni, încheiată acum 10.000 de ani, Marea Neagră a fost ba, un bazin de mare secat, ba lac cu apă dulce, pentru ca în cele din urmă să devină mare”, preciza căpitanul Don Walsh în lucrarea sa „The Black Sea: a unique place”. O teorie îndrăzneață privind formarea Mării Negre, aparține ocenografilor americani William Ryan și Walter Pitman și apărut în cartea lor "Noah's Flood: The New Scientific Discoveries about the Event that Changed History”.
Pe scurt, cei doi specialiști susțin că Marea Neagră a fost un uriaș lac, cu apă dulce, rămășiță a Mării Sarmatice, retrasă cu milioane de ani în urmă. Apa era dulce datorită celor 25 de râuri și fluvii uriașe care o alimentează constant. Printre acestea se numără și Bugul, Nistrul și Dunărea. Acum aproximativ 10.000 de ani, acest lac uriaș era înconjurat de teritorii fertile, care au devenit în mileniile următoare locul de origine al celor mai importante civilizații agrare din Europa. Ryan și Pitman spuneau că acum 7000 de ani, acele comunități umane care înfloreau pe malurile lacului euxin au fost distruse de o catastrofă naturală de mari proporții. O creștere neașteptată a nivelului Mării Mediterane, cauzată la rândul ei de o creștere a nivelului oceanului planetar, consecință directă a topirii marilor calote glaciare, a dus la ceea ce a rămas în istorie, spun cei doi oceanografi, drept „Potopul”, eveniment consemnat atât de Biblie, dar și de textele literare sau sacre din Mesopotamia.
Cu o forță de 200 de ori mai mare decât Niagara, apele sărate ale Mediteranei s-au revărsat pestre stratul de uscat, astăzi Strâmtoarea Bosfor și Dardanele, direct în Marea Neagră. Nivelul mării a crescut cu 15 centimetri pe zi, ducând la inundarea a peste 15 milioane de hectare. O întreagă civilizație a fost distrusă. Robert Ballard, un arheolog subacvatic renumit, a descoperit cu ajutorul tehnologiei robotice, linia vechii coaste, aflată la 168 de metri de sub apă. În plus, pe fundul mării, au fost găsite fosile de miluțe de apă dulce, datate exact pentru perioada de acum 7000 de ani.
Euxinismul și singura mare din lume în care viața și moartea trăiesc împreună
Datorită condițiilor sale unice de formare, dar și a condițiilor geografice, Marea Neagră este unică în lumea. Una dintre caracteristicile care o fac atât de specială este stratificarea incredibilă a apelor. Este cel mai mare bazin meromictic din lume. Adică are două straturi de apă, cu caracteristici diferite, care nu se întrepătrund între ele. Greu de crezut, dar Marea Neagră are un strat de apă cu salinitate scăzută, către suprafață, și un alt strat, puternic salin, către fundul mării. Ambele straturi nu se amestecă dând naștere la două lumi total opuse. Fenomenul a fost denumit euxinism.
„Marea Neagră este puternic stratificată, în două straturi care nu se întrepătrund. Până la 200 de metri adâncime, se află un strat superior cu salinitate scăzută, care plutește deasupra unui strat mult mai dens, puternic salin, care reprezintă aproape 90% din volumul mării. Nu există aproape niciun fel de amestec vertical între cele două straturi, iar apa de adâncime este anoxică, adică nu are oxigen dizolvat în ea”, scrie căpitanul Don Walsh. Această caracteristică unică a Mării Negre este dată de două condiții. Pe de o parte, o apă oxigenată, cu o salinitate mică, de 17 la mie, este adusă constant de fluviile care alimentează Marea Neagră.
Datorită revărsării fluviilor, Marea Neagră primește circa 600 de milimetri cubi de apă dulce pe an, devenind cel mai mare bazin de apă salmastră din lume (adică apă marină cu salinitate scăzută). De cealaltă parte, apele de mare adâncime ale Mării Negre, cele din cel de-al doilea strat, au o salinitate foarte mare, ajungând de-a lungul fundului, la o concentrație de 39 la mie. Această apă salină din zona adâncă provine din Marea Mediterană care aduce aport de apă prin strâmtoarea Bosfor și Dardanele. Cele două straturi suprapuse de apă, care nu se amestecă niciodată, sunt două lumi diferite.
Dacă în stratul superior, salmastru, trăiesc numeroase specii de pești, dar și alte ființe marine, în zona de mare adâncime, anoxică, este o lume efectiv moartă. În plus, datorită dispunerii circulare a surselor de apă și existența unei singure legături extrene, prin Bosfor și Dardanele, fac ca Marea Neagră să nu aibă aproape deloc curenți marini verticali. Există doar curenți orizontali pe un traseu circular, în sensul invers al acelor de ceasornic.
Un adevărat „muzeu” subacvatic și o necropolă a unei lumi vechi
Datorită lipsei de oxigen din straturile de adâncime, și implicit a lipsei vieții, Marea Neagră a devenit un adevărat „muzeu” subacvatic, unic în lume. Pe fundul său, tot ce s-a scufundat de-a lungul timpului, a supraviețuit timpului. Este o uriașă necropolă în care, cu siguranță s-a păstrat ceea ce a mai rămas din trupurile marinarilor și soldaților înecați, epave de corăbii din toate timpurile, mărfuri pierdute și poate comori nenumărate.
„Această lipsă de oxigen conservă materialele organice, fiind o caracteristică unică a Mării Negre. În mod normal, organismele din apele oxigenate ale Oceanului Planetar descompun rapid tot ceea ajunge pe fundul mării. De exemplu, lemnul de pe RMS Titanic este consumat, aproape integral. În plus, sunt organisme specializate care „mănâncă” carena de metal. În comparație, Marea Neagră este un adevărat „muzeu al Marinei”. Apele sale adânci păstrează epave străvechi dar și urmele unor sate scufundate. Cea mai veche epavă, intactă, a fost descoperită în Marea Neagră, în anul 2018. Era o corabie grecească, comercială, de acum 2400 de ani”, adaugă în aceeași lucrare căpitanul Don Walsh.
Casa unor specii relicvă
Marea Neagră este casa unor specii incredibile, unele relicve vii ale altor vremuri. Toate aceste specii s-au adaptat caracteristicilor Mării Negre, trăind în stratul superior al apei, acolo unde găsesc oxigenul necesar. Sunt sute de specii de pești, iar dintre acestea nouă sunt amenințate cu dispariția. În total, în zona Mării Negre trăiesc 160 de specii de plante și animale marine și costiere amenințate cu dispariția. În apele Mării Negre trăiesc uriașii sturioni, cei care vin să-și depună icrele pe canalele și grindurile Dunării. Tot în zona Mării Negre trăiesc păstruga, zărganul, steaua de mare, crabul de piatră, tonul, rândunica de mare, dar și specii de mamifere precum marsuinul sau foca de Kaliakra. Nu trebuie uitate speciile de delfini, cu exemplare din ce în ce mai puține, din păcate.
În Marea Neagră trăiesc și rechini, de mici dimensiuni și fără să reprezinte un pericol pentru om.