Scriitorii români se vând pe Facebook

Tot mai mulţi autori îşi promovează cărţile pe reţelele de socializare, unde primesc reacţii în timp real. Dan Lungu, Lucian Dan Teodorovici, Bogdan O. Popescu, Adrian Georgescu, Octavian Soviany, Andrei Ruse şi Daniela Zeca-Buzura vorbesc despre experienţa lor virtuală.

Publicaţia „The Economist", prestigioasa revistă financiară editată în Marea Britanie, făcea, la începutul lunii iulie, o analiză a impactului reţelelor de socializare Facebook şi Twitter în lume. Audienţele s-au transformat, spune „The Economist". La fel şi timpul (global) de reacţie. Tehnologiile de tip social media „le permit din ce în ce mai multor oameni să ia parte la adunări, flirturi şi la distribuirea ştirilor".

Când Dan Pfeiffer, directorul de comunicare al Casei Albe, a tastat la 1 mai „Obama se va adresa naţiunii în această seară", Twitterul a explodat: „A fost localizat, în sfârşit, Bin Laden?", „A fost omorât Gaddafi într-un atac aerian?", se întrebau cei din reţea. Un jurnalist american a sunat imediat la un membru din staff-ul lui Donald Rumsfeld, fostul secretar al apărării, şi a cerut un interviu despre uciderea lui Bin Laden. „O persoană cu reputaţie îmi spune că Osama Bin Laden a fost ucis. Să fiu al naibii!", a scris pe Twitter, surprins de ştire, apropiatul  lui Rumsfeld. O oră mai târziu, după ce televiziunile preluaseră dezbaterea, Barack Obama confirma, într-un ritos discurs televizat, că Bin Laden, cel mai vânat terorist al lumii, a fost prins şi omorât.

Cont de Twitter la 72 de ani

E o realitate care poate fi extinsă la orice domeniu. Cum spune jurnalistul Alexandru Brăduţ-Ulmanu, autorul volumului „Cartea feţelor. Revoluţia Facebook în spaţiul social", reţelele sociale influenţează informaţia şi (ne) schimbă discursul, fie că e vorba de politică, jurnalism, literatură sau de-o fabrică de săpun. Facebook şi Twitter sunt, ele însele, surse de informare. Cultural, reţele de socializare oferă plăcerea de-a trage cu ochiul prin gaura cheii la frământările scriitorilor şi artiştilor.

Jurnalista Susan Orlean, de la „The New Yorker", autoarea bestsellerului de non-ficţiune „The Orchid Thief"/ „Hoţul de orhidee", şi-a făcut un obicei din a posta pe Twitter (unde se autodescrie: „Scriitoare, scriitoare, scriitoare. Oh, de asemenea scriitoare!"), în timp real, chinurile stilistice ale unui text. Dacă Margaret Atwood, scriitoarea canadiană care a consacrat romanul distopic, are cont de Twitter la 72 de ani, în România poetul Emil Brumaru, aflat la aceeaşi vârstă, e posesorul unui profil de Facebook. Iar scriitoarea Nora Iuga are pagină de fan pe Facebook la 80 de ani. La fel Filip Florian (43 de ani), autorul premiatului „Degete mici".

Dan Lungu (42 de ani), unul dintre cei mai traduşi scriitori români în străinătate, are profil pe Facebook din 2009. Îl găseşte fascinant: „E în acelaşi timp un portal de ştiri despre prieteni şi cunoştinţe şi un sistem de comunicare ultrarapidă cu cititorii". Şi locul unde poţi savura reacţiile celor care te citesc, oriunde în lume. „Cea mai mare surpriză a fost reacţia promptă a cititorilor atunci când a apărut romanul «În iad toate becurile sunt arse». Abia a intrat în librării şi au început să vină zeci de mesaje, inclusiv de la o tânără care citea romanul în metroul din Londra", povesteşte Dan Lungu, pionier al comunicării online.

Răspunsuri instantanee

Lucian Dan Teodorovici (34 de ani), autorul romanului „Circul nostru vă prezintă:" şi editor la Editura Polirom, spune că a avea cont de Facebook face parte din munca scriitorului: „Aceasta nu se încheie cu predarea manuscrisului către o editură - trebuie să contribuie şi el la (auto)promovare, iar FB-ul e un vehicul în sensul ăsta".

Despre „efectul Facebook" vorbeşte Bogdan O. Popescu -  40 de ani şi 1.400 de prieteni - , al cărui volum, „Viaţă de aruncat" a fost una dintre cele mai vândute cărţi de ficţiune românească la Târgul de Carte Bookfest, din luna mai. „Faptul că am avut peste 100 de oameni la lansare este şi un efect FB. Am putut posta cronici care au fost citite de mulţi - altfel cine ar fi cumpărat diverse reviste literare?", povesteşte Bogdan O. Popescu, care şi-a făcut profilul în 2010, după ce a aflat, la Stockholm, de la o prietenă că un cont de Facebook e „noul cool", mai „cool" decât contul de e-mail.

„Am  «aterizat» pe Facebook la 27 februarie 2011, după patru ani de reticenţă, împinsă de studenţii mei", îşi aminteşte Daniela Zeca-Buzura, autoarea romanului „Demonii vântului" şi director al TVR Cultural. „Aici mi-am cunoscut publicul şi am aflat foarte multe despre publicul TVR Cultural, care nu mai e acum pentru mine o virtualitate, ci o prezenţă reactivă", mai spune Zeca-Buzura, care a lansat pe Facebook şi un proiect de socializare online: „Sufrageria Virtuală".

Facebook-ul spontan şi cel ca joc

Scriitorul Octavian Soviany (57 de ani), cunoscut pentru volumul „Viaţa lui Kostas Venetis", are o galerie impresionantă de fotografii la profilul de Facebook, multe dintre ele cu poeta Nora Iuga. Le-a postat fiindcă „surprind nişte clipe frumoase". Şi sunt instantanee proaspete. Soviany crede că regula Facebook-ului este spontaneitatea. „Am observat că intenţia vădită de a spune ceva calculat şi cu efecte bine gândite pe Facebook are mai puţin impact sau e chiar privită cu ochi critici în comparaţie cu notarea spontană a unei stări sau a unui gând răzleţ".

Adrian Georgescu (43 de ani), jurnalist, şi-a lansat volumul de debut ca scriitor, „Câteva sfârşituri de lume", la Editura Humanitas cu două luni în urmă. Dincolo de promovarea tradiţională - cartea a fost lansată la Book­fest -, el a avut o campanie şi pe Facebook, care a inclus şi promo-uri video. „Printre alte caracteristici, Facebook este un spaţiu ludic", îşi explică jurnalistul alegerea. „Are o formă fixă, ca multe jocuri ale copilăriei, cum ar fi şotronul sau «frunza», însă în interiorul graniţelor şi al regulilor sale poţi să creezi. De aceea, şi promovarea mea a urmat tipicul jocului, care îşi asumă regulile formale ale spaţiului în care se desfăşoară, dar se adaptează în permanenţă, caută soluţii, moduri noi de exprimare, feluri de a surprinde".

Virtualul a „născut" realul, adaugă Adrian Georgescu. Cât priveşte viitorul cărţii pe reţele de socializare, jurnalistul lansează o provocare: „Dacă Facebook şi Twitter schimbă deja lumea, de ce nu s-ar adapta şi cartea? Borges, cu siguranţă, ar fi reflectat la ideea unei cărţi scrise de cititori cu un unic destinatar: autorul. Asemenea lui, ar trebui să privim atent cu ochii minţii ficţionalul, căci nu se ştie când va deveni real".

3,6 milioane de români sunt utilizatori ai reţelei Facebook

Comunitatea literară se mută online

În 2006, scriitorul Andrei Ruse (foto), în vârstă de 25 de ani, a deschis unul dintre primele bloguri colective de scriitori ama-tori. Proiectul a trecut prin mai multe etape, Sketche.ro, Rocultura, până a ajuns să fie hyperliteratura.ro, „un site care să ofere şansa oricărui om talentat să cunoască alţi scriitori, să poată să publice şi să-şi promoveze lucrările". Un „Facebook literar", hyperliteratura.ro s-a deschis într-o versiune beta în urmă cu două săptămâni şi are deja peste 200 de membri.

 „Reţelele de socializare au schimbat percepţia şi viziunile oricărui scriitor", crede Andrei Ruse. „Dacă înainte trebuia să faci anumite lucruri ca să ieşi în faţă - să fii membru al Uniunii Scriitorilor din România, să primeşti critici favorabile şi să te baţi pentru ele, să te învârţi în anumite cercuri - acum nu prea mai ai nevoie de nimic din toate astea. Singurul lucru care te poate ţine jos este talentul. În rest, posibilităţile sunt nelimitate".

"Prietenia pe Facebook poate fi mai eficientă decât orice agent publicitar, cu condiţia să funcţioneze pe baza sincerităţii."
Adrian Georgescu
scriitor

"Neştiind iniţial cu ce se mănâncă Facebook-ul, am acceptat «prietenii» de-a valma. Unii însă voiau doar să mă-njure pe săturate. Aşa că am făcut o selecţie."
Lucian Dan Teodorovici
scriitor

Alexandru-Brăduţ Ulmanu: De la actul artistic la conversaţie

Când am pornit să scriu „Cartea feţelor", despre revoluţia social media în spaţiul public, am creat o pagină de Facebook în care am povestit despre ce scriu şi ce anume caut să aflu. Am cerut, pe Facebook, pe blog şi pe Twitter, informaţii, poveşti, păreri, sfaturi, idei. Am solicitat fotografii de profil pe care să le includ în cele două colaje din carte. Am trimis invitaţii la lansare. Am schimbat păreri şi încurajări cu alţi scriitori care se foloseau şi ei (şi) de Facebook ca să-şi promoveze propriile cărţi (salutare, Adrian Georgescu!).

Social media oferă noi modalităţi de a găsi şi a atrage categorii de public, de a aduna idei şi subiecte, de a ajunge la surse de inspiraţie. Şi, foarte important, transformă actul artistic, ca şi pe cel comercial, din enunţ în conversaţie.

Pagina de Facebook dedicată „Cărţii feţelor" funcţionează în continuare. Adaug aproape zilnic fragmente de interviuri şi informaţii care n-au apărut în carte, link-uri către articole despre social media, discuţii pe marginea subiectelor atinse în „Cartea feţelor" şi tot soiul de alte lucruri care îi prelungesc viaţa şi dincolo de hârtie.

Scriitori din toată lumea fac la fel. De asemenea editurile şi librăriile, dar şi companii care fabrică şi comercializează săpun, tricotaje, computere şi orice altceva.

Industria cărţii de azi nu mai este cea de acum câţiva ani, când era suficient să scrii, să participi la două-trei târguri de carte şi sesiuni de autografe şi să speri că publicul se va lăsa convins să te citească. Astăzi, e mai puţin important cum e aşezată cartea în raft.

Odată cu internetul, am primit acces la resurse aproape infinite - inclusiv rafturi virtuale. Iar odată cu instrumentele de socializare online a devenit mai uşor să comunicăm nu doar „către", dar şi „cu". Cu cititorii, cu sursele, cu toată lumea, atâta vreme cât are un cont de Facebook, Twitter sau Google Plus. Diferenţa majoră dintre a vorbi sau scrie „către" cineva şi a vorbi „cu" cineva este că în al doilea caz trebuie să mai şi asculţi.

"Social media oferă noi modalităţi de a găsi şi a atrage categorii de public, de a aduna idei şi subiecte."

Alexandru-Brăduţ Ulmanu este autorul volumului „Cartea feţelor. Revoluţia Facebook în spaţiul social", lansat la Târgul de Carte Bookfest la finalul lunii mai.