Conducerea UMEB vrea sa le vanda muncitorilor amaratele de camere de camin la pret de garsoniere in centru
0SC UMEB SA, pe vremuri una dintre marile uzine de masini electrice din tara, se lupta prin tribunale cu cei mai saraci dintre angajati, cazati la caminul fabricii. Motivul: conducerea refuza sa
SC UMEB SA, pe vremuri una dintre marile uzine de masini electrice din tara, se lupta prin tribunale cu cei mai saraci dintre angajati, cazati la caminul fabricii. Motivul: conducerea refuza sa aplice o hotarare judecatoreasca ce o obliga sa vanda celor 16 oameni camera din camin, la pretul promis initial. Cum au iesit de pe bancile scolii, tineri din provincie au tras ca mustele la Uzina de Masini Electrice din Bucuresti. Se platea bine si fabrica le si daduse cate o camera, in caminul nou construit, chiar in spatele intreprinderii. Asta a fost pana in '90. Cum de atunci conducerea fabricii a lasat-o balta cu imbunatatirile in camin, peretii au inceput sa cada, zugraveala s-a facut moloz, sobolanii s-au cuibarit in vechile conducte de apa, acum sparte. Iarna, muncitorilor le e groaza si sa mearga la veceul comun, de frica sa nu inghete: peretele s-a spart de intra tot viscolul peste ei. Au incercat sa-l mai dreaga oamenii, dar materialele costa si lor de-abia le ajung paralele de paine. Plus ca o parte dintre ei au fost disponibilizati de curand. "Cand m-am mutat aici, n-am gasit altceva decat un neon si un geam. Nici usa nu era intreaga. Calorifere au fost demult, pe vremea lui Ceausescu. Acum cativa ani le-a scos cineva din partea fabricii, a zis ca le curata si le aduce inapoi. Dus a fost. Ne incalzim la resouri, de platim la curent iarna cate trei milioane de lei, tot salariul", se plange un muncitor. "Bem apa industriala, venita direct din uzina. O conducta la toti 16, pe hol. Cand e vreo defectiune la UMEB, vine neagra cateva zile. Lasa pe fundul galetii o mazga rosie, cleioasa. Am ajuns sa caram apa cu bidoanele din uzina - acolo e o conducta cu apa curata ca lacrima, folosita, culmea, la facut betoane", povesteste alt muncitor. Bine ca macar camerele sunt mari si, agatand doua draperii, le poti transforma in... apartamente. In "apartamentul" familiei Stefan mirosul de mucegai te lesina. Tencuiala sta sa cada, nezugravita din '73. Femeia a fost disponibilizata, el pensionat. Se incalzesc la butelie, si numai cand gatesc. In rest? "Dormim imbracati". Baiatul lor a pescuit de prin gunoaie un calculator stricat. Cand s-o uita la el, i-o mai trece si lui dorul de calculator, zic parintii. Spun ca platesc UMEB-ului pentru gunoi cate 50 de mii de persoana. Fiindca sefii uzinei nu se obosesc sa trimita pe cineva sa il ridice, au fost obligati sa mai plateasca pentru asta inca un om, din toata saracia lor. Erau multumiti, totusi, ca platesc o chirie simbolica. Atunci cand oamenii au cerut sefilor sa le vanda camera in care stau de ani de zile, acestia au acceptat. Pentru amarati pretul era rezonabil: 28 de dolari metrul patrat. Cand s-a si aprobat vanzarea in Consiliul de Administratie al uzinii, oamenii au sarit in sus de bucurie. Au acceptat sa-si dea economiile stranse in ani de truda pentru cadastru si diverse formalitati necesare intocmirii actului de vanzare-cumparare. Unii au inceput sa-si toarne gresie si faianta, sa-si bage boilere si sa-si transforme camerele in mici apartamente. De data asta cu ziduri adevarate. Numai ca sefii lor s-au razgandit si, dupa ce i-au bagat pe oameni la cheltuieli, au decis sa nu mai vanda nimic, pretextand ca intregul camin ar fi ipotecat. Disperati, oamenii au dat in judecata SC UMEB SA si instanta a obligat uzina sa vanda camerele oamenilor. Vazand ca nu a castigat nici la recurs, conducerea fabricii a decis sa vanda camerele fara veceuri, cu mucegai si igrasie cu... 11.000-14.000 de euro. "Ar trebui sa mai traiesc inca un secol sa fac rost de banii astia", zice un muncitor. La uzina, un lucrator cu 30 de ani vechime nu ia in mana mai mult de 3,5 milioane de lei. Din mainile lor ies sute de soiuri de motoare electrice, pentru o gramada de masinarii: tramvaie, troleibuze, locomotive, lifturi s.a. Mai mult de jumatate din productie merge la export, italienii si finlandezii apreciind mult motoarele "palmasilor" de la UMEB. Cu toate ca uzina are o gramada de comenzi, patronul strain a decis restrangerea activitatii. "Gramada asta de scule o sa mearga la fier vechi. Si toate sunt bune. M-a durut sufletul cand am vazut aruncata aici o matrita nou-nouta. Cand se strang mai multe, vine noaptea un camion si le ia chiar de sub nasul nostru", spune un locatar al caminului. Degeaba fac oamenii greva de o saptamana pentru mariri de salarii, ca nimeni nu ii ia in seama. Iar directorul SC UMEB SA nu e de gasit pentru nimeni.