Toma Coconea, dublu vicecampion mondial la parapantă: „Nimic nu se compară cu senzațiile trăite când împarți cerul cu vulturii“
0Când a zburat prima dată cu parapanta, a simțit gustul adevărat al libertății, iar de atunci și-a întrecut constant propriile limite, stabilind și noi recorduri.
Toma Coconea (47 de ani) a reușit să doboare recorduri și să ajungă dublu vicecampion mondial la parapantă și datorită atitudinii pe care a avut-o de-a lungul timpului: a ales să meargă înainte și să găsească soluții pentru provocările pe care le-a întâmpinat.
Sportivul s-a născut în Brașov, unde a locuit până la vârsta de doi ani, iar ulterior s-a mutat la Petroșani împreună cu mama lui, după ce părinții săi se despărțiseră. Greutățile vieții l-au învățat să fie perseverent și să își urmeze țelurile. A început să lucreze încă din adolescență – la 15 ani îl găsim la clubul Gențiana din Parâng, unde făcea orientare turistică. Aici a și luat contact prima dată cu parapanta. „Întotdeauna am fost curios să fac noi activități, le-am încercat și am perseverat în cele care mi-au plăcut – alpinism, alergări montane, schi, speedflyer, bicicletă, parapantă“.
Cariera lui în zbor a început din pasiunea pentru sporturile legate de natură, dar mai ales de munte. Aflându-se la clubul de orientare turistică, coordonat de nea Liviu, care era și cabanier, i-a întâlnit pe francezii care veniseră în România să zboară cu parapanta în Parâng. Avea 16 ani atunci și lucra în mină. Nea Liviu, care mai făcuse parașutism în armată și avea noțiuni de meteorologie, l-a introdus în mirajul zborului, ale cărui secrete încă le mai descoperă. „Pe lângă cunoștințele pe care le-am învățat de la el, am fost autodidact“, a mărturisit Toma Coconea pentru „Weekend Adevărul“.
Pionierii aerului din Parâng
„Atunci nu aveam atât de mult acces la informații, citeam reviste de specialitate și ne inspiram din ele. Am avut și incidente, apoi făceam analiza zborului și trăgeam concluzii din care învățam noi lucruri. Așa mi-am făcut pionieratul, urmând o evoluție cu tot felul de surprize, foarte multe dintre ele plăcute, mai ales atunci când descopeream ceva nou“, ne-a povestit Toma, pasionat al sporturilor de munte.
Când a ajuns prima dată în aer, purtat de curenți, sentimentul de libertate l-a învăluit irecuperabil, ceea ce l-a determinat să urce din nou și din nou, dincolo de accidentări, incidente și dureri musculare. La vremea respectivă, zbura cu parapanta și de câte șapte-opt ori pe zi, din dorința de a-și îmbunătăți abilitățile. Faptul că avea mai mereu gleznele umflate din cauza aterizărilor și era nevoit să stea cu picioarele înmuiate într-un lighean cu apă rece și Burovin, un praf care ajută la tratarea entorselor, era doar un mic impediment menit să îl ambiționeze și mai tare să urce din nou și să zboare.
În Parâng, locul pe care îl numește „acasă“, s-a înființat în 1992 prima școală de zbor cu parapanta din România, Toma și ceilalți băieți de la clubul de orientare turistică fiind pionierii acestui sport în țara noastră. A învățat pe propria piele, trecând prin dureri cu multă ambiție și determinare, folosind echipamente care astăzi ar putea părea antice. „Am avut și noroc. Echipamentele de atunci nu erau atât de performante. Dacă ar fi fost, poate riscam mai mult atunci“, ne-a mărturisit sportivul.
Distanța până la tragedie: prietenia
Dar tragedia nu a întârziat să apară: în 1997 a fost la un pas de amputarea unui picior, atunci când s-a lovit puternic de un trunchi de copac. Salvare i-au fost prietenii care, aflând ceea ce ar fi urmat să se întâmple, l-au răpit pur și simplu din spitalul în care se afla și l-au dus la Timișoara, unde a fost operat, iar piciorul i-a fost salvat. La doar două luni după, Toma Coconea câștiga o competiție de aterizare la punct fix. „În încăpățânarea mea nu există conceptul de «corpul nu mai vrea». Nu am fost niciodată de acord cu asta. Când nu mai poți, mai poți puțin. Sunt momente în care trebuie să treci niște bariere, dar mergi mai departe“, ne-a dezvăluit campionul secretul din spatele carierei sale de succes.
La doi ani după acest incident, Toma și-a pus din nou corpul la încercare. Se afla internat în spitalul din Petroșani, însă voia cu tot dinadinsul să vadă eclipsa de soare: „Am fugit cu un cal, care se afla la păscut în spatele spitalului. Am călărit șapte kilometri legat cu un cearșaf“.
Veteran al Red Bull X-Alps
În 2003, o nouă provocare avea să devină un stil de viață – Red Bull X-Alps, cea mai grea competiție de anduranță din lume. „Eram salvamontist în Parâng, făceam alpinism, alergam, zburam cu parapanta. Când un prieten de-ai mei a descoperit competiția, mi-a spus că trebuie să mă înscriu pentru că îmi vine ca o mănușă. Eram campionul național al României, nu aveam foarte multe experiențe internaționale, dar am fost selectat“, ne-a povestit veteranul cursei, care nu a ratat nicio ediție a competiției. S-a întrecut cu 17 piloți, majoritatea dintre ei campioni mondiali, europeni și cu multă experiență. „Din prima zi am fost în primii trei, ceea ce mi-a dat încredere. Atunci a început cursa pentru mine. A trebuit să traversăm Alpii prin forțele proprii – pe jos, în zbor, cu echipamentul în spate – și apoi să ajungem la Monaco“, a rememorat Toma pentru „Weekend Adevărul“.
Nici prima competiție Red Bull X-Alps nu a fost lipsită de incidente. Suporterul sportivului a încercat să îl filmeze la un punct de decolare și a vrut să coboare cu parapanta, dar, neavând experiența necesară, s-a accidentat și și-a pierdut memoria, dar și-a revenit. Atunci, Toma Coconea a fost nevoit să se descurce singur timp de două zile. „A trebuit să îmi schimb suporterul în timpul cursei, fiind un moment mai dificil în care a trebuit să improvizez“, ne-a povestit sportivul care a continuat cursa, depășind cu determinare momentul dificil.
La vremea respectivă, echipamentul era mai greu și orientarea la fel, fiind nevoit să care în spate mape întregi de hărți. Între timp, echipamentele și tehnologia au evoluat, iar competiția a devenit mai dură. „Probele au fost întotdeauna cam la fel, însă de la ediție la ediție sunt mai multe puncte, iar competiția a devenit mai lungă și mai dificilă și din prisma echipamentelor care au devenit mai performante, ceea ce a dus la zboruri mai lungi“, ne-a explicat campionul, menționând că fiecare competiție la care a participat a fost „o olimpiadă personală“. De fapt, datorită recordurilor pe care le-a atins, organizatorii au fost nevoiți să schimbe regulile concursului.
Lupta cu tine însuți
Competiția este una constantă, nu doar în acele zile oficiale: „Perioada de pregătire se întinde pe parcursul întregului an, un factor foarte important fiind stilul de viață în general. Tot timpul este o pregătire, iar primăvara, când încep condițiile mai aspre de zbor, mă axez foarte mult și pe pregătirea psihică“. Într-o astfel de competiție intensă, organismul este supus unui efort extraordinar, iar transformările fizice se petrec aproape peste noapte – a slăbit 10 kilograme în doar câteva zile, pe umeri i s-au format răni de la rucsac, iar picioarele erau pline de bătături. În asemenea momente, când organismul îți spune că nu mai poate, psihicul joacă cel mai important rol: „În primul rând, pe lângă lupta psihică, trebuie să știi cum să îți dozezi durerea. Trebuie să ai nervul și puterea de a trece peste acele dureri. Eu le spun dureri plăcute, muncite“, ne-a dezvăluit campionul, cunoscut și drept „Şoimul din Parâng“.
Deși după o astfel de competiție intensă ne-am putea aștepta ca perioada de recuperare să fie mai lungă, Toma Coconea își depășește propriile limite și nu stă prea mult cu picioarele pe pământ, la propriu: „Eu nu fac mare pauză și continui cu zborurile, mai ales că după competiție, fiind vară, am solicitări mai multe de zboruri în tandem“.
Toma a participat la toate competițiile Red X-Alps și doar într-o singură ediție a fost nevoit să pună stop cursei din cauza unei accidentări care i-ar fi putut fi fatală. „În timpul cursei din 2015 am avut un incident când m-a prins un curent foarte puternic când treceam din Italia către Elveția. M-a prins vântul foarte tare și am zburat cu spatele, iar când am aterizat, din cauza vântului puternic, m-a izbit parapanta în pietre și am fost rănit. A fost singura ediție în care a trebuit să renunț la jumătatea cursei din cauza accidentului“, ne-a povestit sportivul. Toate momentele dificile prin care a trecut au venit cu revelația faptului că „putem fi mai puternici decât credem. De multe ori ne creăm singuri bariere și ne limităm“.
Retragerea
În 2023, campionul sărbătorește 20 de ani de când participă la această competiție și ne-a mărturisit faptul că această ediție va fi ultima, însă provocările nu se opresc aici și vrea să depășească noi limite de înălțime. „După atâția ani petrecuți în cer, pot spune că nimic nu se compară cu senzațiile trăite la kilometri distanță deasupra pământului, când împarți cerul cu vulturii, iar păsările de pradă îți sunt singurii prieteni, iar uneori chiar dușmani“, transmite campionul pe site-ul său tomacoconea.ro.
A participat la numeroase competiții naționale și internaționale, a zburat în Alpi și în Pirinei, pe deasupra lacului Onega cu kite-ul, și-a depășit limitele și a perseverat pentru a deveni din ce în ce mai bun, iar în spatele cununii cu lauri se află foarte multă muncă și un stil de viață activ – sportul ca dicton al vieții. Datorită perseverenței sale, în timpul competiției Red Bull X-Alps din 2019, a reușit un nou record de zbor urcând cu parapanta la 6.017 metri, în apropiere de Monte Viso (al 11-lea checkpoint din cele 13).
Zbor în tandem
Unul dintre cei mai buni parapantiști ai lumii, Toma Coconea vrea să dea mai departe pasiunea pentru sport și parapantă și ne-a mărturisit că în anul următor vrea să își ducă fiica la grădiniță cu parapanta, prima dată zburând cu ea când avea doar un an. Dublul vicecampion mondial la parapantă realizează și zboruri în tandem, iar cei care vor să trăiască o experiență de neuitat în Parâng o pot face accesând site-ul oficial al instructorului tomacoconea.ro. „Deasupra norilor ai șansa să vezi ceea ce nu poți vedea nicăieri altundeva... Simți vântul care-ți bate pe piele, îți dai seama că nu mai ai unde să calci, tot ce poți să faci este doar să privești natura în adevărata ei formă. Este o senzație dincolo de imaginația oricărui om“, explică Toma Coconea pe pagina destinată rezervărilor.
Se încarcă comentariile...
