Procurorii cer pedepse între 4 și 12 ani de închisoare în Procesul Maradona

Procesul declanșat după moartea lui Armando Diego Maradona se apropie de final. Acuzarea a cerut aplicarea unor pedepse de la 4 la 12 ani închisoare pentru cei care au compus echipa medicală care s-a ocupat de îngrijirea fostului mare fotbalist. Potrivit procurorilor, cadrele medicale sunt vinovate de o organizare haotică care l-a lăsat pe starul argentinian într-o stare de abandon, în voia sorții.

Diego Maradona a murit la 60 de ani în urmă cu 6 ani Foto: EPAImages

Potrtivit AFP, citat de Agerpres, după un proces de șase luni și o pledoarie finală care a durat mai mult de trei ore, procurorul Patricio Ferrari a făcut distincție între două grupuri de inculpați dintre cadrele medicale care au avut grijă de legenda fotbalului argentinian în noiembrie 2020, în timpul recuperării postoperatorii la domiciliu. Acesta a solicitat pedepse de la 8 la 12 ani pentru trei dintre aceștia, pe care i-a acuzat de omor din culpă cu rea intenție implicită, adică neglijențe comise știind că acestea ar putea duce la moarte.

Împotriva altor trei inculpați, a reținut acuzația mai mică de omor din culpă și a solicitat o pedeapsă de la patru la cinci ani de închisoare. Pledoariile finale ale acuzării și pledoariile apărării, care au început joi, sunt așteptate să dureze două săptămâni, verdictul urmând să fie pronunțat la o dată ulterioară.

Diego Armando Maradona a murit 60 de ani din cauza unei crize cardiorespiratorii asociate cu edem pulmonar. Starul a fost găsit în dimineața zilei de 25 noiembrie 2020 în patul său, la o reședință pe care o închiriase pentru convalescență, după o intervenție neurochirurgicală minoră.

Procurorul a cerut 12 ani de închisoare și o interdicție de 10 ani de a practica medicina pentru neurochirurgul Leopoldo Luque (44 de ani), identificat în proces ca fiind medicul de încredere al lui Maradona la acea vreme și un factor de decizie cheie în cadrul echipei medicale.

De asemenea, 10 ani de închisoare și o interdicție de 10 ani de a practica medicina au fost solicitate pentru Nancy Forlini, coordonator medical al furnizorului privat de servicii medicale, și 8 ani pentru psihiatrul Agustina Cosachov, care l-a tratat pe star și a fost, de asemenea, considerată un factor de decizie cheie alături de Luque. Coordonatorul medical Nancy Forlini a spus în timpul audierilor: „Cum aș putea omite ceva ce nu mi s-a cerut să fac?”. Acuzată că nu a furnizat echipamentul și personalul necesar, ea a aruncat vina pe neurochirurgul Leopoldo Luque și pe psihiatrul Agustina Cosachov, care sunt, de asemenea, urmăriți penal în acest dosar.

Împotriva acestor trei profesioniști din domeniul sănătății, procurorul a remarcat „absența măsurilor corective, după ce au anticipat riscul (pentru Maradona) și l-au acceptat cu indiferență”. Atitudinea lui Luque „a fost întotdeauna să nu facă nimic” în fața semnelor de avertizare - insuficiență cardiacă, edeme - pe care le prezenta Maradona, a insistat procurorul.

Acuzarea a solicitat o pedeapsă de 5 ani de închisoare de la tribunalul San Isidro (la nord de Buenos Aires) pentru psihologul Carlos Diaz și pedepse de patru ani pentru coordonatorul de asistență medicală Mariano Perroni și asistentul medical Ricardo Almiron.

Nu au fost formulate acuzații împotriva celui de-al șaptelea inculpat, doctorul Pedro di Spagna, care a avut acces la Maradona o singură dată în timpul convalescenței sale fatale. „Nu a avut nici putere, nici autoritate decizională” asupra sănătății pacientului, a declarat procurorul Ferrari. Pedro Di Spagna a negat că este medicul responsabil și a afirmat că nu a putut să-l contacteze pe pacient în timpul ultimelor două vizite: „Am fost frustrat că nu mi-am putut face treaba, dar mi s-a spus să plec”.

În pledoaria sa finală, acuzarea a afirmat că, în șase luni de proces, nucleul cazului acuzării „a rămas intact”, demonstrând o „dezorganizare totală” și o „structură aproape anarhică” care l-a înconjurat pe „cel mai faimos” pacient.

Un 1grup de amatori”, care „au uitat în fiecare moment că au de-a face cu un pacient vulnerabil și complex”. Și „au mărit riscul dincolo de ceea ce este permis, unii dintre ei cu indiferență”, a mai spus procurorul.

În timpul procesului, medicul Mario Schiter a confirmat concluziile prezentate anterior și de alți specialiști: fostul mare fotbalist avea acumulări mari de lichid în mai multe organe în momentul decesului. Aceeași idee a fost susținută și de medicul Carlos Casinelli, prezent la autopsie. Acesta a explicat că o asemenea acumulare nu apare brusc și că problema s-ar fi dezvoltat pe parcursul mai multor zile. Potrivit lui, lichidul nu s-ar fi putut strânge în mai puțin de o săptămână sau zece zile, ceea ce ridică semne de întrebare legate de monitorizarea stării sale de către echipa medicală.

Procesul Maradona s-a desfășurat pe parcursul a 45 de audieri. Acesta s-a axat în mare parte pe spitalizarea la domiciliu, justificarea sau nu a acestei opțiuni în locul unui centru de îngrijire, și echipamentul medical deficitar de la locație, lipsit de un pat de spital, defibrilator, perfuzie sau ambulanță. De asemenea, procesul a pus sub semnul întrebării pe larg monitorizarea și îngrijirea acordată campionului mondial din 1986 în ultimele zile ale vieții sale, în special semnele de avertizare, care, potrivit mai multor experți audiați în instanță, au fost ignorate de echipa medicală și paramedicală aflată acum în judecată. „Umflături, edeme, ascită, dificultăți respiratorii, tahicardie... Semnele deznodământului fatal au început să apară cu mult timp înainte”, a rezumat procurorul adjunct Cosme Iribarren.

Inculpații au negat orice responsabilitate pentru moartea starului, argumentând că toate acele cauze clinice nu aveau legătură cu specialitatea lor și că rolul lor în îngrijirea lui Maradona a fost limitat.

Aflat în recuperare după o intervenție chirurgicală minoră într-o casă din Tigre, în provincia Buenos Aires, Maradona a murit din cauza unui stop cardiorespirator și a unui edem pulmonar, în 2020, la 60 de ani.