Cum reușește România să se bată de la egal la egal cu asiaticii. De ce suntem atât de buni la tenis de masă

Publicat: 09.12.2024 07:11

România a reușit un parcurs excepțional la Cupa Mondială pe echipe mixte la tenis de masă, obținând locul 4, deși pornea abia ca favorită 12 între cele 16 participante. Calificați în semifinale, tricolorii nu au izbutit să bată ieri China și Hong Kong, însă au demonstrat că pot face față sportivilor din Asia și că sunt cei mai buni din Europa. Întrebările care apar pe buzele tuturor sunt cum reușește România să dețină un loc fruntaș la ping-pong, dar și dacă avem vreo șansă să-i depășim.

România a scris istorie la Cupa Mondială din China. Foto ITTF

Răspunsuri găsim la nivel de juniori, într-unul dintre „laboratoarele“ în care cresc viitorii campioni. Centrul Național Olimpic de la Bistrița a dat, de-a lungul vremii, nume mari ale tenisului de masă: Bernadette Szocs, Adrian Crișan, Mihaela Steff sau Otilia Bădescu.

Îi vedem pe sportivii noștri la televizor, le ținem pumnii și ne bucurăm de performanțele lor, dar nu ne închipuim ce stă în spatele succeselor acestora. Antrenorul coordonator Marian Filipaș a explicat pentru iamsport.ro cum decurge activitatea jucătorilor și ce sacrificii fac aceștia. Cantonamentul durează 300 de zile pe an, dintre care 270 la Bistrița sau în celălalt centru de pregătire, de la Constanța, plus 30 de zile în Complexul Olimpic de la Izvorani.

În fiecare zi, sportivii au cel puțin două antrenamente, astfel că doar cei mai rezistenți și talentați copii rămân să se pregătească, în condiții de disciplină strictă. Spre exemplu, Bernadette Szocs s-a mutat cu totul în centru pe când avea 9 ani și jumătate și a stat acolo până la 18 ani.

Disciplina, cheia tenisului de masă

Filipaș a explicat și de ce școala românească de tenis de masă este peste cea din alte țări europene, care preferă să naturalizeze asiatice pentru a fi în topul mondial. „Încă avem disciplină, încă mai putem face performanță astfel. Germania, Franța au tot ce vor. Pornind de la psihologi, maseuri, fizioterapeuți, cameramani. Chiar anii trecuți vorbeam cu una dintre antrenoarele Germaniei și am întrebat-o de ce aveau cinci persoane îmbrăcate în treninguri ale federației, care nu erau antrenori. Ce e cu ele?

Și îmi zice, nu, sunt șapte. Și a început să îmi zică: ăla e fizioterapeut la fete, că e femeie, ăla e fizioterapeut la băieți, că e bărbat, cameraman, nutriționist. Culmea e că îi mai și batem. Mi-a spus că noi avem o altă mentalitate, dar să stăm liniștiți, că repercusiunile democrației vor ajunge și la noi. Să sperăm că vor ajunge cât mai târziu. Trebuie să ne adaptăm și noi. Încă se mai poate cu un pic de militărie”, a povestit antrenorul pentru iamsport.ro.

Asiaticii, trei antrenamente pe zi

Însă când le vom face față jucătorilor din China, Coreea de Sud sau Hong Kong? Și ce au în plus aceștia față de restul lumii? Răspunde antrenorul Filipaș: „Tot disciplina face diferența și între Europa și Asia. Am fost în China, Coreea de Sud și Japonia. Disciplina este disciplină. Acolo, drepturile omului sunt, dar au și îndatoriri. Vă dau un exemplu: în Japonia, un antrenor mi-a spus că au o vorbă: «Noi suntem un popor sărac, ca să avem, trebuie să muncim». Asta este deviza lor și m-a pus pe gânduri. Ei merg pe ideea asta. Am fost în China, cu Dragoman, cu Clapa, Diaconu, Plăian, trimiși de federație, iar fetele noastre nu rezistau la regimul de antrenament de acolo.

Citește și: România face spectacol la Cupa Mondială de tenis de masă. A răpus două forțe ale lumii

Așa arată clasamentul mondial individual la tenis de masă

Încerc să implementez al treilea antrenament zilnic, ca să ne apropiem de ceea ce fac asiaticii. Am o vorbă: „Ca să batem Europa, trebuie să ne raportăm la asiatici“ - Marian Filipaș, antrenor

De la 8.30 la 10.00 era primul antrenament, de la 14.00 la 17.30 al doilea, iar de la 18.30 la 21.30 era al treilea. Noi, efectiv, dimineața nu mai făceam antrenamentul, le făceam pe al doilea și pe al treilea. După ce am venit din China, am fost la openul Serbiei, și Plăian, care era cadetă, l-a câștigat. Nu știu cum reușesc, sunt din altă lume. Sunt mult mai pregătiți să sufere, se pare“.

Cum se lucrează în „laboratorul“ de tenis de masă de la Bistrița

La Bistrița, unde s-au format mari campioni ai României, ca Bernadette Szocs, Adrian Crișan, Mihaela Steff sau Otilia Bădescu, în dreapta sălii sunt începătorii, la mijloc – cei care au înaintat în valoare, iar în stânga se pregătesc cei mai buni. Obiectivul fiecărui jucător este să ajungă să se antreneze cât mai în stânga.