Marina Almăşan răspunde criticilor dure primite după ce a apărat-o pe Dăncilă: „Îmi las postacii să-şi şteargă clăbucii de la gură“

Realizatoarea de televiziune Marina Almăşan le-a răspuns celor care au criticat-o dur după ce a avut un schimb de replici cu Cristina Ţopescu, pe care a acuzat-o că a dorit să iasă în evidenţă când s-a oferit să o mediteze pe Viorica Dăncilă la limba română. Mulţi internauţi au atacat-o pe vedeta TVR pentru că şi-a declarat simpatia pentru premierul României.

După schimbul de replici dintre Marina Almăşan şi Cristina Ţopescu din cauza Vioricăi Dăncilă, prezentatoarea postului public s-a declarat dezamăgită de reacţiile stârnite în mediul virtual şi le-a dat replică „postacilor“. 

Marina Almăşan a subliniat că s-a gândit mult dacă să răspundă atacurilor, iar într-un final a decis să ignore „recomandările prietenilor“ şi să tragă unele concluzii. Prezentatoarea spune că se aştepta ca editorialul „să stârnească furtuni“, mai ales că a avut o experienţă similară cu mai mulţi ani în urmă. 

„De ce am făcut-o totuşi? Pentru că îmi plac sporturile extreme? Posibil, de vreme ce supravieţuiesc pe butoiul cu pulbere al unei instituţii în care nu mulţi au rezistat atâţia ani. Pentru un «pumn de arginţi», cum se sugerează în destule comentarii iscate de postarea mea? Vă sigur că am un salariu modest, în comparaţie cu egalii mei de la alte televiziuni şi că fac eforturi susţinute pentru a-mi completa veniturile. Am doi copii care nu sunt încă pe picioarele lor şi doi părinţi în vârstă, deci patru suflete care depind de mine. Sunt «cumpărabilă» deci – ar putea conchide cârcotaşii mei. Mă îndoiesc însă că cineva îmi va creşte leafa după editorialul meu“, a scris Marina Almăşan pe Facebook. 

Ea precizează că îi va dezamăgi şi pe cei care o suspectează că îşi doreşte o funcţie de conducere: „Şi atunci de ce oare ţăranca proastă din mine – cum s-au exprimat câţiva revoltaţi, jignind o întreagă categorie socială – s-a apucat să ia apărarea prim-ministrului? De ce s-a simţit tentată să-şi atace colega de breaslă? După ce am lecturat, pe diagonală, recunosc, câteva comentarii, mi-am recitit editorialul. N-aş schimba din el nimic. Asta nu înseamnă că nu ţin cont de părerea oamenilor. Ci doar că nu mi se pare nimic dramatic în a avea o altă părere. De a combate o atitudine care mi se pare greşită. Şi nu am combătut, atenţie!, poziţia Cristinei (fiecare are dreptul la opinie), ci am criticat doar modul ironic şi răutăcios în care a fost făcută generoasa ofertă de «culturalizare» a şefului guvernului“.

Marina Almăşan spune că editorialul ei a stârnit „o adevărată avalanşă de injurii şi jigniri“, care nu fac nimic altceva decât să arate starea naţiunii române, şi face o trimitere subtilă la protestatarii din Piaţa Victoriei. 

„Citind printre rânduri şi eliminând personajul Marina Almăşan din ecuaţie, un fin observator ar fi putut radiografia, de fapt, starea naţiunii române, gradul ridicat de agresivitate la care am ajuns, dorinţa de «sânge», intoleranţa faţă de opiniile diferite de ale noastre, voluptatea de a turna mizerii, de a reduce la zero meritele unui om pentru simplul fapt că a avut curajul să-şi spună părerea. Desigur că au fost foarte mulţi şi cei ce mi-au împărtăşit părerea, simţind nevoia să mă apere. Le mulţumesc.  Şi ştiu că, în realitate, sunt mult mai mulţi cei care gândesc echilibrat şi nu dorm cu pumnalul sub pernă, doar că reprezentanţilor acestei categorii le lipseşte agresivitatea, dorinţa de a sări la beregată, plăcerea de a lovi – cu vorba sau chiar cu pumnul. Ei nu se adună prin pieţe, nu jignesc, nu acţionează în haită“. 

Vedeta TVR recunoaşte însă că s-ar putea totuşi să regrete unul dintre lucrurile consemnate în controversatul editorial: „Singurul lucru de care, poate, îmi pare rău, este faptul că, furată de context, am evocat imaginea fostului meu coleg, Cristian Ţopescu – om extraordinar, cu care am avut o excelentă colaborare, decenii la rând. O asigur pe Cristina că postarea ei nu a diminuat cu nimic preţuirea şi respectul pe care le nutresc faţă de minunatul ei părinte“. 

În încheiere, Marina Almăşan le-a sugerat postacilor „să-şi şteargă clăbucii de la gură“: „Rămân la părerea mea (confirmată, iată, de «ecourile» editorialului meu «sinucigaş») că mai avem încă mult de tropăit  până să ne putem lăuda că trăim într-o ţară civilizată, în care ştim să ne respectăm conducătorii pe care tot noi i-am ales, iar dacă aceştia nu mai corespund gusturilor noastre rafinate, ştim să avem răbdarea şi decenţa de a aştepta ziua votului, pentru a-i amenda, exercitându-ne dreptul la vot, pe care ni l-a făcut cadou Revoluţia. În rest, îmi las postacii să-şi şteargă clăbucii de la gură, după ce şi-au exersat, în libertate, grobianismul şi instinctele primare, transmiţând păreri care puteau fi formulate civilizat. Îi asigur că m-ar fi convins, poate, mai mult. Seară bună, dragilor! Homo homini lupus est (Omul este lup pentru om – trad.)“.