Unele grupuri la risc scapă luptei împotriva hepatitei C. Ce arată un sondaj al Asociaţiei Europene a Pacienţilor cu Afecţiuni ale Ficatului

Unele grupuri la
risc scapă luptei împotriva hepatitei C. Ce arată un sondaj al Asociaţiei
Europene a Pacienţilor cu Afecţiuni ale Ficatului

Hepatita cu virus C este o boală care poate fi tratată cu terapia fără interferon

Grupurile aflate la cel mai mare risc sunt lăsate în urmă în lupta de eliminare a hepatitei C, la nivel european, rezultă din sondajul Hep-CORE 2018 cu privire la eliminarea acestui virus în Europa, publicat de Asociaţia Europeană a Pacienţilor cu Afecţiuni ale Ficatului (ELPA).

Ştiri pe aceeaşi temă

Sondajul Asociaţiei Europeane a Pacienţilor cu Afecţiuni ale Ficatului, Hep-CORE şi efectuat printr-o evaluare a politicilor naţionale adresate hepatitei virale C din Europa începând cu anul 2016, evaluează în acest an oportunităţile de eliminare a hepatitei C, la nivel naţional, în cadrul unor populaţii bine definite.
„25 de grupuri de pacienţi, din 23 de ţări europene din bazinul mediteranean, au răspuns în cadrul acestui studiu.

Rezultatele arată că doar 14 din cele 25 (56%) de ţări implicate în studiu au o strategie naţională privind hepatitele virale. În prezent, doar 12 ţări la nivel global sunt pe cale să elimine hepatita virală, iar şase dintre acestea sunt printre ţările studiate: Egipt, Franţa, Italia, Olanda, Spania şi Marea Britanie. Rezultatele arată că există lacune sistematice, populaţiile aflate la risc ridicat fiind ignorate dacă sunt dificil de atins în afara căilor existente. Hepatita la nivelul lucrătorilor din domeniul asistenţei medicale reprezintă o preocupare majoră şi, totuşi, stigmatizarea şi teama de a-şi pierde locul de muncă reprezintă unele dintre barierele care împiedică accesul acestei populaţii cruciale la testare şi îngrijire", se arată într-un comunicat preluat de agerpres.ro.

Dependenţii de droguri, cel mai greu de tratat

ELPA mai precizează că răspunsurile grupurilor de pacienţi arată că populaţiile aflate la risc ridicat sunt subiectul unor acţiuni disproporţionate. Cu toate acestea cei care sunt deja incluşi în servicii de asistenţă medicală, cum ar fi pacienţii hemodializaţi şi cei cu hemofilie, precum şi donatorii şi beneficiarii de transplant, sunt cel mai probabil a fi luaţi în îngrijire.
„Rezultatele studiului arată că persoanele care folosesc droguri injectabile (PWID), în ciuda grelei poveri a VHC, sunt incluse în mod activ în cadrul serviciilor aferente VHC în 16 (64%) dintre ţările studiate. Cu toate acestea, acest lucru este posibil numai dacă sunt parte a unor programe de reducere a riscurilor, cum ar fi programele privind seringi şi terapia de substituţie a opiaceelor. Actualii sau foştii PWID care nu sunt incluşi în programele de reducere a riscurilor sunt raportaţi ca fiind luaţi în considerare pentru acţiuni specifice în şase ţări (24%) pentru PWID activi şi în numai două ţări (8%) pentru foştii PWID“, potrivit aceleiaşi surse.
Repondenţii din grupurile de pacienţi au fost rugaţi să selecteze care dintre populaţiile vizate ar fi cel mai uşor şi cel mai greu de ţintit în contextul ţării lor.
„În ceea ce priveşte segmentul cel mai uşor de ţintit, cele mai multe grupuri au selectat donatorii de sânge (40%) şi pacienţii hemodializaţi (40%), urmate de pacienţii cu hemofilie (36%), în special datorită protocoalelor de screening existente. Cele mai dificile populaţii de identificat şi tratat din perspectiva grupurilor de pacienţi au fost raportate ca fiind PWID activi care nu sunt incluşi în programele de reducere a riscurilor (68%) şi persoanele fără adăpost (52%)“, se mai arată în comunicat.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: