Treaz sub anestezie: ce înseamnă să trăieşti, pe viu, o operaţie

Anestezia este o stare de comă reversibilă FOTO Shutterstock

Anestezia a devenit de mult o rutină în lumea medicală. Dar ce se întâmplă atunci când rămâi conştient chiar şi după ce închizi ochii? Pentru majoritatea oamenilor, anestezia este administrată cu succes şi următorul lucru de care îşi amintesc pacienţii este salonul de spital în care ajung după operaţie. Însă, pentru câţiva ghinionişti, starea completă de inconştienţă nu se instalează.

Să fii treaz în timpul operaţiei şi să nici nu poţi face nimic în privinţa asta este cel mai mare coşmar al celor care trebuie să sufere o intervenţie chirurgicală. Însă situaţia nu este atât de simplă: există mai multe stări, nu doar adormit sau treaz, notează BBC.

Există şi cea de-a treia fază a conştienţei, o stare între somn şi trezie pe care o experimentează pacienţii anesteziaţi. „Eu o denumesc «disanestezie», un tip de conştienţă în care pacientul este conştient de operaţie, dar nu este nici treaz şi nici inconştient“, explică profesorul Jaideep Pandit, consultant anestezist de la spitalele ce aparţin Universităţii Oxford, din Marea Britanie.

Cea de-a treia dimensiune a conştienţei

În ciuda faptului că este folosită peste tot în lume, în fiecare zi, nimeni nu ştie exact cum acţionează asupra organismului o anestezie generală. 

Anestezia este un domeniu complicat care necesită mulţi ani de studiu şi de practică şi o înţelegere clară a medicamentelor ce trebuie administrate şi a cantităţii lor. Totuşi, un pacient care trebuie să sufere o intervenţie, trebuie să primească un medicament pentru a-l adormi şi un altul pentru a calma durerile. Apoi, un medic specialist va monitoriza pacientul în timpul operaţiei pentru a se asigura că este, într-adevăr, inconştient.

Dar, chiar şi aşa, există un pacient din 15.000 care trăieşte ceea ce se cheamă „conştienţă accidentală“: îşi aminteşte aspecte ale operaţiei şi după ce s-a trezit din anestezie. Aproape o treime dintre aceşti pacienţi conştienţi în timpul operaţiei simt şi durerile respective în timpul intervenţiei chirurgicale.

Însă, profesorul Pandit investighează acest fenomen şi merge cu explicaţiile un pas mai departe. Este vorba de o stare de veghe care se află între starea conştientă şi cea inconştientă. Această stare de veghe are loc mult mai frecvent decât cea de „conştienţă accidentală“. Profesorul a reuşit să demonstreze existenţa acestei a treia stări prin „tehnica braţului izolat“.

Această metodă implică un garou legat de braţ care împiedică medicamentele care relaxează muşchii să-şi facă efectul într-o mână. Înainte de invenţia sistemelor de monitorizare complicate, această metodă era folosită de chirurgi pentru a-i da posibilitatea pacientului, în cazul în care se trezeşte în timpul operaţiei, să-şi poată mişca braţul şi să alerteze chirurgul.

În testele repetate realizate de medicul Pandit, o treime dintre pacienţi care par inconştienţi, au strâns degetul profesorului la comandă, în timpul operaţiei, folosindu-şi braţul neamorţit de medicamente. Însă niciunul dintre ei nu s-a mişcat spontan ca să demonstreze că sunt încă treji sau că simt durerea în timpul operaţiei.

„În ceea ce ne priveşte pe noi, medicii, pacienţii sunt inconştienţi. Însă se află într-o stare în care pot răspunde la anumiţi stimuli, cum ar fi comenzile verbale, şi nu la alţii, cum este intervenţia chirurgicală, poate pentru că nu sunt deranjaţi de ea“, susţine profesorul Pandit. Acesta ar fi cel de-al treilea nivel al conştienţei.

„Atunci când pacienţii îşi revin din anestezie, nu-şi aduc aminte evenimentul, iar dacă fac asta, au doar amintiri vagi. Nu-şi aduc aminte clar ce s-a întâmplat“, adaugă profesorul.

Un mister încă nerezolvat

Medicii explică anestezia generală pacienţilor prin comparaţia cu somnul. Însă acest lucru nu este tocmai corect. „Pentru a opera pe cineva într-un mod sigur şi uman, adică pentru a aplica o procedură invazivă şi foarte traumatizantă asupra corpului pacientului, trebuie să inducem o stare de comă reversibilă“, declară pentru BBC profesorul de anestezie de la Harvard.

Această stare de comă protejează pacientul de durere şi de amintirea operaţiei, dar ajută şi chirurgul să opereze mai bine prin imobilizarea pacientului şi menţinerea funcţiilor organismului la un nivel stabil.

Totuşi, nu se ştie exact ce se întâmplă în creier în timp ce se trece de la conştienţă la inconştienţă. O echipă de cercetători de la Unversitatea din Manchester, Marea Britanie, a observat, pentru prima dată, efectele pierderii conştienţei sub anestezie asupra creierului uman. Folosind o metodă nouă a scanării creierului, cercetătorii au reuşit să construiască imagini 3D a creierului în timp real, spre deosebire de imaginile 2D standard de până atunci. Acest lucru le-a dat posibilitatea să vadă cum activitatea electrică din creier se schimba pe măsură ce pacientul „adormea“.

Activitatea din creier creştea în timp ce pacientul devenea inconştient. Acest lucru sugerează că, în loc să se oprească, creierul „munceşte“ din greu să „adoarmă“. Însă oamenii de ştiinţă mai au un drum lung în faţă pentru a înţelege impactul anesteziei asupra creierului.

Durere şi traume

„În acest moment încă nu reuşim să definim ce este conştienţa umană, aşa că să încercăm să găsim o soluţie miraculoasă care să monitorizeze absenţa conştienţei este foarte dificil“, mărturiseşte medicul Kevin Fong, consultant anesteziolog la Universitatea „London College“, Marea Britanie.

„Starea de trezie sub anestezie este ceva împotriva căreia am învăţat să ne apărăm prin monitorizări atente. Verificăm îndeaproape lucrurile care ne pot da impresia de trezie: ritmul cardiac, tensiunea sanguină şi rata respiraţiei. Monitorizăm constant şi concentraţia exactă a medicamentelor din sânge“, adaugă dr. Fong.

Să ai amintirea operaţiei este una dintre cele mai mari complicaţii ale pacienţilor, lucru care anesteziştii încearcă să-l evite din toate puterile. Riscul de a te trezi sub anestezie este foarte scăzut, dar efectele asupra pacienţilor care trec prin asta sunt traumatice.

„Riscul experimentării durerii sau inconfortul resimţit în timpul unei treziri accidentale în timpul unei intervenţii chirurgicale este foarte scăzut, un caz din 45.000. Dar când chiar se întâmplă, are un efect foarte grav asupra omului. Aşadar, nu doar numărul pacienţilor care trece prin asta ne face să intensificăm cercetările în acest domeniu, ci şi impactul groaznic asupra lor“, conchide profesorul Pandit pentru BBC.

Citeşte şi:

5 întrebări pe care să le pui medicului înainte de o operaţie

În cazul în care ai nevoie de o operaţie, există milioane de întrebări care îţi trec prin minte: dacă ceva nu o să meargă bine, cât timp o să dureze recuperarea, oare merită să fac asta?

Abilităţi supranaturale după o operaţie pe creier: superempatia

O femeie din Franţa a dezvoltat o superempatie în urma unei operaţii pe creier care ar fi trebuit să-i vindece crizele severe de epilepsie.

Premieră în România: gemeni identici salvaţi printr-o operaţie laser în uter

O afecţiune rară face ca gemenii să-şi transfere unul altuia sânge prin intermediul placentei, iar riscul de deces este foarte mare. Printr-o intervenţie minim invazivă, medicul Hadi Rahimian a reuşit pentru prima oară în România să salveze viaţa a doi gemeni cât timp erau încă în uter.