Stresul ne provoacă dureri de spate

Situaţiile tensionate îşi pun amprenta nu numai asupra psihicului nostru, ci şi asupra spatelui. Presiunile care apar la nivelul coloanei din aceste motive sunt cele care stau la baza celor mai multe cazuri de dureri de spate.

Atunci când suntem stresaţi înseamnă că organismul încearcă să se adapteze factorilor agresivi cu care intră în contact. Pentru a reacţiona cât mai rapid în faţa situaţiilor stresante, sistemul nervos trimite informaţii muşchilor şi creează o hiperactivitate musculară, care duce la apariţia spasmelor şi tensiunilor la nivelul multor regiuni din corp.

Citiţi şi:Stresul, E-urile şi criza s-au luat de păr cu gălăţenii

Aceste tensiuni sunt resimţite mai ales la nivelul musculaturii umerilor şi spatelui. Când eşti stresat, muşchii se încordează, vasele de sânge se contractă, iar sângele circulă cu greutate, ceea ce împiedică buna oxigenare a acestei părţi a corpului. S-a observat că, la persoanele care au prezentat traumatisme la nivelul coloanei vertebrale, stresul declanşează dureri de spate mai accentuate decât la persoanele sănătoase.

Traumatismele solicită coloana

Şi stresul fizic afectează serios musculatura spatelui. Traumatismele sau loviturile bruşte, cum sunt cele care apar în urma accidentelor auto sau sportive, pot afecta atât muşchii, cât şi coloana vertebrală. Şi aplecările sau rotirile bruşte exercită un stres în plus asupra coloanei vertebrale. Ele pot produce luxaţii, întinderi şi rupturi de ligamente.

De asemenea, coloana poate fi solicitată pe termen scurt, dar foarte intens, şi din cauza ridicării unor obiecte grele. În astfel de cazuri, se poate ajunge la ruperea discului intervertebral, cel mai afectat în această situaţie.

Dureri la nivelul spatelui apar frecvent şi în timpul sarcinii şi după naştere. Aproape două treimi femeile care au născut acuză dureri lombare. Vinovată este poziţia indusă de sarcină, ce accentuează curbura lombară a coloanei vertebrale.

Dacă ai dureri bruşte şi severe, nu amâna vizita la medic.

Disconfortul dispare într-o lună

În cele mai multe cazuri, durerile uşoare de spate dispar în aproximativ o lună, dacă se administrează analgezice, antiinflamatoare şi dacă se efectuează şedinţe de masaj sau de reflexoterapie. Ţinând cont că situaţiile stresante sunt greu de evitat, medicii recomandă respectarea câtorva reguli în ceea ce priveşte stilul de viaţă. Astfel, încearcă pe cât posibil să eviţi mişcările bruşte şi ridicarea unor greutăţi prea mari.

Când ridici ceva, nu folosi coloana şi musculatura spatelui, ci aşază-te pe vine şi ridică-te folosind pe cât posibil doar musculatura picioarelor. La birou sau atunci când priveşti la televizor, menţine spatele drept. De asemenea, fă o pauză de 10 minute la fiecare oră. Pauzele sunt recomandate şi atunci când stai mult timp în picioare.

În plus, este foarte important să-ţi menţii greutatea corporală, deoarece kilogramele în plus exercită o presiune sporită asupra coloanei, şi să efectuezi des exerciţii fizice, destinate întăririi musculaturii spatelui. Pentru atenuarea durerilor şi solicitării coloanei, după naştere sunt indicate folosirea unui corset şi efectuarea exerciţiilor de gimnastică medicală.

Răspândire
Aproximativ 80 la sută din oameni au dureri de spate de-a lungul vieţii.

Minitest

Prezinţi risc de apariţie a durerilor de spate?

1. Ai un program lejer la muncă?
2. Ai în familie antecedente de lombalgie?
3. Eşti supraponderal?
4. Foloseşti des maşina personală?
5. Priveşti ore în şir la televizor?
6. Dormi pe burtă?
7. Eşti adesea nervos?
8. Ai avut torsiuni ale gâtului?

Dacă ai răspuns „da" la mai mult de trei întrebări, atunci spatele tău este vulnerabil.

Specialistul nostru
Dr. Radu Leon George
medic de familie competenţă în fiziokinetoterapie

Există două tipuri de stres: stresul fizic sau cel mecanic şi cel psihic. Stresul fizic se poate concretiza în: contracturi dureroase musculare, tasări ale discurilor intervertebrale şi chiar ale vertebrelor, hernii de disc sau deformări ale coloanei vertebrale. Anumite tipuri de presiuni pot duce chiar la fracturi vertebrale sau la alunecări în plan frontal ale vertebrelor, cu presiune radiculară extrem de dureroasă şi invalidantă.

Stresul psihic produce contracturi musculare destul de dureroase, pericolul fiind destul de mare, deoarece se pot croniciza. De obicei, este afectat muşchiul trapez, care face parte din musculatura umărului, mai precis leagă coloana vertebrală cervicală de omoplat. Un stres prelungit în această zonă poate duce la temuta spondiloză cervicală, acompaniată de ameţeli, durere şi chiar de depresie.