Specialiştii noştri: «Am obţinut rezultate diferite la testul PSA»

Ai nevoie de un sfat la una dintre problemele ­tale medicale?

Ai nevoie de un sfat la una dintre problemele ­tale medicale? Scrie-ne pe adresa redacţiei sau trimite-ne un e-mail şi, în scurt timp, vei primi răspuns de la unul dintre specialiştii noştri. Adresa redacţiei: Şos. Fabrica de Glucoză nr. 21, sect. 2, Bucureşti ; e-mail: sanatate@adevarul.ro

"Tatăl meu are 72 de ani. După un tratament de trei luni cu Omnic Tocas, indicat în cazul urinărilor dese şi al jetului urinar slab, a ajuns la Urgenţă pentru că nu mai putea urina. I s-a pus o sondă şi, ulterior, în două oraşe diferite, a făcut testul PSA. Unul dintre teste a indicat valoarea de 4,6, iar la al doilea rezultatul a fost 627,2. Am înţeles că rezultatul trebuie să fie maximum 4,4. Ce îl sfătuiţi?" Pente, Covasna

Tatăl dumneavoastră suferă de adenom de prostată şi, din păcate, tratamentul s-a dovedit a fi ineficient. Retenţia de urină reprezintă una dintre complicaţiile acestei afecţiuni. În ceea ce priveşte testul PSA, nu este posibilă o diferenţă aşa de mare între două laboratoare. Undeva este o greşeală. Cred că ar fi bine să repetaţi PSA-ul. Dacă acesta se menţine crescut, poate fi necesară o biopsie prostatică. În altă ordine de idei, se recomandă o evaluare urologică pentru continuarea tratamentului medical sau pentru recomandarea unei intervenţii chirurgicale.

Dr. Petrişor Geavlete
medic primar urolog Spitalul „Sf. Ioan" Bucureşti


«Cum pot lupta cu dorinţa de a fuma?»

"Sufăr de depresie şi de anxietate. În urmă cu patru luni, am renunţat la fumat, însă sunt foarte nervoasă şi simt în permanenţă dorinţa de a fuma. Sub nicio formă nu doresc să mă reapuc de fumat, însă îmi este teamă că această dorinţă este foarte puternică. În prezent, sunt sub tratament psihiatric. Ce mă sfătuiţi să fac?" Bordeeanu Anişoara, Galaţi

Principala dumneavoastră problemă este depresia. Vă sfătuiesc să vorbiţi cu medicul psihiatru care vă supraveghează pentru a vedea cum puteţi lupta cu dorinţa de a fuma. Este important ca această dorinţă să nu se transforme într-o sursă de stres care să afecteze tratamentul tulburării depresiv-anxioase. Faptul că au trecut deja patru luni de când aţi renunţat la fumat denotă faptul că sunteţi o persoană puternică. Însă, dacă vă gândiţi tot timpul la ţigări, va fi destul de greu să rezistaţi tentaţiei. Înţeleg că nimic nu vă mulţumeşte, însă numai dumneavoastră puteţi să vă stăpâniţi. Puteţi încerca prin a diferenţia între lucrurile pe care le faceţi pentru a vă simţi bine şi lucrurile pe care aşteptaţi să le facă cei din jur pentru a avea o stare de confort.

Lena Rusti
psiholog psihoterapeut

«Ce alimente pot schimba acţiunea medicamentelor?»

"În ultimii doi ani, m-am confruntat cu o stare de sănătate precară şi am fost nevoită să iau mai multe tipuri de medicamente. Din câte am înţeles, există alimente care interacţionează negativ cu unele medicamente. Care sunt acestea?" Cristina Pârv, Ialomiţa

Pentru a preveni efectele adverse ale medicamentelor este important să cunoaştem şi interacţiunea lor cu alimentele. De exemplu, asocierea antidepresivelor cu diferite tipuri de brânzeturi (caşcaval, telemea, brânză de burduf), cu bere ori cu vin poate declanşa crize de hipertensiune, din cauza unor amine biogene (de exemplu, tiramina). Alimentele care conţin cantităţi importante de vitamina K (de exemplu, spanacul, pătrunjelul, varza şi urzicile) nu se consumă în timpul tratamentelor cu anticoagulante, inclusiv cu aspirină. În plus, aceste alimente trebuie evitate de persoanele care au suferit un accident vascular cerebral sau au probleme neurologice. Suferinzii de hiperaciditate gastrică vor evita fructele acide. Carnea pe grătar scade eficacitatea unor antihistaminice (teofilina), unor analgezice (paracetamol), unor anxiolitice (diazepam) şi unor antiaritmice (verapanol). Tonul poate provoca reacţii alergice în cazul persoanelor care urmează un tratament împotriva tuberculozei.

Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi
directorul Institutului de Cercetări Alimentare Bucureşti

«De ce am nivelul transaminazelor atât de mare?»

"Am 31 de ani, înălţimea de 1,62 m şi 64 de kilograme. În urma unor analize medicale, au reieşit valori foarte mari ale transaminazelor. Mai exact, GPT/ALT este 128, iar GOT/AST este 59. Am încercat în repetate rânduri să slăbesc, dar fără rezultate. În urma unui control realizat acum doi ani, medicul mi-a spus că nu reuşesc să slăbesc deoarece sunt foarte stresată şi am mult cortizol în sânge. În continuare, mănânc foarte gras (carne de porc, mezeluri). Kilogramele în plus sunt vinovate de creşterea peste limita normală a nivelului transaminazelor? Ce ar trebui să fac?" Iulia Covaci, Adjud

Există câteva aspecte foarte importante ce trebuie menţionate în cazul în care valorile transaminazelor sunt ridicate. În primul rând, nivelurile foarte mari de transaminaze sunt influenţate de nivelul de referinţă. Laboratoarele au variaţii ale normalităţii cuprinse între 31 şi 72 UI, şi, prin urmare, valoarea de 128 UI este crescută, dar nu exagerat de mare. În al doilea rând, trebuie verificat dacă nu cumva aveţi o hepatită cronică virală sau o altă afecţiune a ficatului. În al treilea rând, se recomandă ca nivelul transaminazelor să se verifice de mai multe ori, deoarece, de obicei, este fluctuant. Nu în ultimul rând, este bine să vă adresaţi unui medic gastroenterolog pentru un control amănunţit.

Prof. dr. Mircea Diculescu
directorul Centrului de Gastroenterologie şi Hepatologie Spitalul Clinic Fundeni Bucureşti

«Mă doare capul numai când merg la munte»

"Am 40 de ani şi, de câte ori merg la munte, am dureri puternice de cap. Pentru a le trata, am luat mai multe tipuri de medicamente: algocalmin, paracetamol, diclofenac, ketonal, aspirină şi nurofen. Luam chiar şi câte două-trei comprimate în acelaşi timp. Vreau să specific faptul că aceste dureri de cap apar şi se menţin numai când merg la munte. Când sunt acasă, unde este zonă de câmpie, nu mă doare capul decât foarte rar. Precizez că nu am probleme majore de sănătate. În viitorul apropiat, intenţionez să mă mut la munte. Ce pot face pentru a preveni durerile de cap?" Teodora, Galaţi

Dacă durerea de cap apare numai atunci când mergeţi în zone de munte şi dacă aţi exclus cauzele patologice ale acesteia (neurologice, cardiovasculare, oftalmologice, ORL etc.), atunci este doar o problemă de adaptare care ar trebui să se rezolve spontan, într-o perioadă relativ scurtă de timp. Deoarece la munte clima este mai rece şi mai umedă, este posibil ca trecerea bruscă de la o climă mai caldă să activeze o rino-sinuzită veche sau o spondiloză cervicală meteodependentă. Vă recomand să vă îmbrăcaţi adecvat. Este posibil ca, după o perioadă de adaptare, durerea de cap să dispară de la sine.

Dr. Călin Ciubotaru
medic de familie