România ocupă locul al treilea în Europa la incidenţa şi mortalitatea din boli cerebrovasculare

România
ocupă locul al treilea în Europa la incidenţa şi mortalitatea
din boli cerebrovasculare

Bolile neurodegenerative afectează tot mai multe persoane cu vârste tinere

Vârsta la care apare această afecţiune gravă este din ce în ce mai tânără, iar rata globală la adulţii tineri a crescut dramatic. Potrivit ultimei raportări OMS, au fost înregistrate 15 milioane de cazuri noi şi 5 milioane de decese.

Ştiri pe aceeaşi temă

Accidentul vascular cerebral (AVC) reprezintă o a doua cauză de demenţă, după demenţa Alzheimer şi principala cauză de epilepsie la vărstnici.

Din nefericire, vârsta la care apare această afecţiune gravă este din ce în ce mai tânără, iar rata globală la adulţii tineri a crescut dramatic.În plus, nu există nicio ţară a lumii în care numărul absolut de persoane afectate de această boală să fi scăzut.

Potrivit ultimei raportări a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii au fost înregistrate în întreaga lumepeste 15 milioane de cazuri noi de AVC, aproximativ 5 milioane dintre aceşti pacienţi decedează, iar alte 5 milioane rămân cu diverse grade de dizabilitate  . Pentru aceştia din urmă, neuroreabilitarea rămâne singura şansă la o viaţă normală.
Îngrijorător este faptul că România este plasată, potrivit ultimelor statistici, în primele trei ţări europene în ceea ce priveşte incidenţa crescută a bolilor cerebrovasculare, precum şi mortalitatea de cauză cerebrovasculară. În tot acest context, preocupările neurologilor români sunt tot mai concentrate şi axate pe cercetarea ştiinţifică de top, motiv pentru care, evenimentul de la Cluj Napoca, “RoNeuro Brain Days” a reunit specialişti renumiţi din SUA, Austria, Germania, Israel, Belgia, Italia, Rusia, Republica Moldova şi România.

“În cadrul acestui congres au fost prezentate cele mai noi abordari in ceea ce priveste tratarea afecţiunilor neurologice, precum şi teme largi ce privire la recuperarea pacienţilor. Astăzi, recuperarea după accidentele vasculare cerebrale, traumatismele cranio cerebrale sau vertebromedulare nu mai constă doar în terapie fizică. Strategiile actuale au in vedere combinarea recuperarii motorii cu cea cognitiva si emotionala. În viitor, vom putea spune unei persoane care a suferit un accident vascular cerebral, nu numai unde este leziunea ci si cauzalitatea complexa a acesteia. De asemenea vom putea defini un program complex de recuperare fizica, cognitiva si emotionala bazat pe interventii de tip fizioterapie, suport farmacologic, diverse tehnici de neuromodulare cerebrala, toate intr-un model personalizat”, a declarat prof dr Prof. Dr Dafin Mureşanu, preşedinte al Societăţii de Neurologie din România (SNR) şi preşedintele Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplastie (SSNN).

Acesta a adăugat că “o parte din lucrarile acestui congres s-au desfăşurat sub egida European Stroke Organisation (ESO), organizaţie profesională formată din medici de pe întregul continent cu un interes special în domeniul AVC şi care are ca obiectiv principal dezvoltarea şi promovarea politicilor de sănătate publică care au ca scop conştientizarea impactului acestei patologii, tratamentul adecvat al bolii, precum şi dezvoltarea de programe educaţionale, profesionale şi conştientizare publică.

Statistici dramatice pentru România

În 2009, în Statele Unite ale Americii a fost raportată o incidenţă a AVC de aproximativ 795.000 pacienţi/an şi o rată a prevalenţei de aproximativ 6,5 milioane. Potrivit statisticilor, aproximativ 1 milion de accidente vasculare cerebrale se înregistrează anual în Europa, studiile fiind raportate la o populaţie de 500 de milioane. Începand cu anul 2000, s-a remarcat creşterea cu 20% a incidenţei AVC în ţările slab şi mediu-dezvoltate, comparativ cu ţările bine-dezvoltate. Azi, 2 din 3 pacienţi cu AVC provin din aceste ţări.

În raportul publicat de Comisia Europeană este specificat locul României în primele trei ţări europene în ceea ce priveşte incidenţa crescută a bolilor cerebrovasculare, precum şi mortalitatea de cauză cerebrovasculară. Conformul acestui raport, în România, în anul 2010, rata mortalităţii secundară AVC a fost de 314,2 la 100000 de locuitori, fiind pe un dezamăgitor loc trei, după Macedonia şi Bulgaria.

“România se află printre ţările cu cel mai mare risc de accidente vascular cerebrale. În plus, îmbătrânirea populaţiei aduce cu sine un risc crescut pentru tulburările neurocognitive, ce au drept consecinţă finală, demenţa. Pentru toate acestea şi multe altele cercetarea încearca să vină cu soluţii practice” a precizat prof dr. Dafin Mureşanu. În ceea ce priveşte mortalitatea de cauză cerebrovasculară la persoanele peste 65 ani, cifrele sunt şi mai dramatice, aceasta fiind de 1276,5 la 100000 de locuitori. De asemenea, date recente arată că prevalenţa globală a AVC este de 0,1% pentru grupa de vârstă sub 40 ani, 1,8% pentru grupa de vârstă 40-55 ani, 4,3% pentru grupa de vârstă 55-70 ani şi 13,9% la vârsta de peste 70 de ani.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările