Efecte pe termen lung ale COVID-19. Cine are un risc mai mare de a dezvolta sindromul post-COVID?

Efecte pe termen lung ale COVID-19. Cine are un risc mai mare de a dezvolta sindromul post-COVID?

FOTO Medlife

Se ştie despre COVID-19 că este o boală care afectează în principal plămânii, însă specialiştii atrag atenţia că acesta poate afecta şi alte organe, studiind în acest moment sindromul post-COVID şi efectele lui asupra organismului.

În timp ce majoritatea persoanelor cu COVID-19 se recuperează, unii pacienţi au simptome care pot persista săptămâni sau chiar luni. Virusul poate afecta organe, cum ar fi plămânii, inima şi creierul, ceea ce creşte riscul apariţiei problemelor de sănătate pe termen lung. Persoanele în vârstă şi cele cu multe afecţiuni medicale grave sunt mai susceptibile de a avea simptome persistente ale COVID-19, dar sunt şi persoane tinere, sănătoase, care se pot simţi rău mult timp după infecţie.
 
Chiar şi persoanele care nu sunt spitalizate şi care au forme uşoare de boală pot prezenta simptome persistente sau tardive, cum ar fi dureri de cap, oboseală extremă şi dureri în corp. De exemplu, nu poţi face prea multe lucruri în casă sau pentru serviciu pentru că te simţi fără energie. Chiar şi efortul fizic de rutină, precum aspiratul, te epuizează. Durerea se manifestă în tot corpul. Ai probleme cu concentrarea, chiar şi cand te uiţi la televizor.
 
Unii oameni experimentează simptome care persistă saptamani şi chiar luni de zile după testarea negativă pentru virus, acest aspect fiind investigat în cadrul mai multor studii multianuale.
 
Specialiştii încă nu ştiu cât timp aceste simptome pot persista la anumiţi pacienţi, dar ştiu că aceştia trebuie să beneficieze de îngrijire specializată, diferite investigaţii şi consultaţii.
 

Care sunt simptomele persistente după COVID-19?

 
Cele mai frecvente simptome raportate pe termen lung:
 
Oboseală,
Respiraţie scurtă,
Tuse,
Durere articulară,
Durere toracică.
 
Alte simptome raportate pe termen lung:
 
  • Durere musculară,
  • Cefalee,
  • Febră intermitentă,
  • Bătăi rapide sau puternice ale inimii  (palpitaţii),
  • Pierderea mirosului sau gustului,
  • Probleme de somn,
  • Erupţii cutanate,
  • Căderea părului,
  • Dificultăţi de gândire şi concentrare (denumită uneori „ceaţă cerebrală”),
  • Depresie
 
 

COVID-19 afectează anumite organe

 
 
Deşi COVID-19 este văzută ca o boală care afectează în principal plămânii, poate afecta şi multe alte organe. Această afectare a organelor poate creşte riscul de probleme de sănătate pe termen lung:
 
Inima - Testele imagistice efectuate la câteva luni după recuperarea de la COVID-19 au arătat leziuni de durată ale muşchilor inimii, chiar şi la persoanele care au prezentat doar simptome uşoare de COVID-19. Acest lucru poate creşte riscul de insuficienţă cardiacă sau alte complicaţii cardiace în viitor.
 
Plămâni  - Tipul de pneumonie adesea asociat cu COVID-19 poate provoca daune de lungă durată micilor saci de aer (alveole) din plămâni. Ţesutul cicatricial rezultat poate duce la probleme de respiraţie pe termen lung.
 
Creier -  Chiar şi la tineri, COVID-19 poate provoca accidente vasculare cerebrale, convulsii şi sindromul Guillain-Barre - o afecţiune care provoacă paralizie temporară. COVID-19 poate creşte, de asemenea, riscul de a dezvolta boala Parkinson şi boala Alzheimer.
 

Probleme legate de coagulare şi ale vaselor de sânge

 
COVID-19 poate face ca celulele sanguine să se aglomereze şi să formeze cheaguri. În timp ce cheagurile mari pot provoca atacuri de cord şi accidente vasculare cerebrale, se consideră că o mare parte dintre leziunile cardiace cauzate de COVID-19 provin din cheaguri foarte mici care blochează vasele de sânge mici (capilare) din muşchiul inimii. COVID-19 poate, de asemenea, să slăbească vasele de sânge, ceea ce contribuie la probleme potenţiale de lungă durată cu ficatul şi rinichii.
 

Probleme cu starea de spirit şi oboseală

 
Persoanele care prezintă simptome severe de COVID-19 trebuie adesea tratate în terapie intensivă în spital, cu asistenţă mecanică, cum ar fi ventilatoare pentru a respira. Această experienţă poate avea efecte asupra psihicului, cum ar fi stres post-traumatic, depresie şi anxietate.
 
Deoarece este dificil să se prevadă efectele pe termen lung ale COVID-19, oamenii de ştiinţă analizează efectele pe termen lung observate la virusurile asemănătoare, cum ar fi virusul care cauzează sindromul respirator acut sever (SARS). Mulţi oameni care şi-au revenit din SARS au dezvoltat sindrom de oboseală cronică, o tulburare complexă caracterizată prin oboseală extremă care se agravează în timpul activităţii fizice sau mentale, dar nu se îmbunătăţeşte odată cu odihna. Acelaşi lucru poate fi valabil şi pentru persoanele care au avut COVID-19.
 

Cine este la risc să prezinte simptome persistente ale COVID-19?

 
În prezent, specialiştii nu pot prezice cu exactitate cine va dezvolta simptome pe termen lung.
 
Medicii se aşteaptă ca persoanele care au fost spitalizate pentru pneumonie severă sau accident vascular cerebral să aibă nevoie de îngrijire specializată şi de urmărire frecventă după externare. Însă, sindromul post-COVID nu apare doar la persoanele care au suferit leziuni ale organelor în timpul bolii sau doar la persoanele care au ajuns sa fie tratate in urgenţă. A fost observat şi la persoane cu forme uşoare ale bolii sau care au fost tratate acasă. Poate nu au avut nevoie de un specialist în timpul bolii, dar vor avea nevoie de îngrijiri după boală, deoarece simptomele persistente le afectează calitatea vieţii.
 

Cei care par a fi cei mai expuşi riscului de a dezvolta sindromul post-COVID sunt:

  • Adulţi cu vârsta peste 50 de ani,
  • Oamenii care au avut o formă mai severă, 
  • Persoanele cu alte afecţiuni de sănătate, în special probleme cardiovasculare, pulmonare, hipertensiune, diabet sau obezitate. 
 
Persoanele care au simptome pe termen lung pot fi împărţite în două grupuri: cei care suferă leziuni permanente la plămâni, inimă, rinichi sau creier care le pot afecta capacitatea de funcţionare, cei care continuă să aibă simptome debilitante, fără a avea vreo afectare detectabila a acestor organe.
 

Cât de frecvente sunt simptomele persistente ale COVID-19?

 
Frecvenţa reală a sindromului post-COVID este încă în mare parte dezbătută. Studiile publicate şi sondajele efectuate de grupurile de pacienţi indică faptul că 50% până la 80% dintre pacienţi continuă să aibă simptome deranjante la trei luni de la debut de COVID-19, chiar şi după teste care nu mai detectează virusul.
 

Cauza şi consecinţele pe termen lung ale acestor simptome persistente

 
Exista mai multe cercetări în desfăşurare pentru a testa mai multe teorii. Nu ştim încă de ce apare sindromul post-COVID, dar ipotezele variază de la zone ascunse de infecţie la un răspuns inflamator prelungit. De asemenea, nu suntem siguri care ar putea fi consecinţele pe termen lung ale acestor simptome persistente. Ştim că acest sindrom poate avea cu siguranţă un impact asupra calităţii vieţii. 
 

Ce ar trebui să facă cineva care se confruntă cu sindromul post-COVID?

 
Dacă aţi avut o formă uşoară de boală şi v-aţi tratat acasă, dar acum aveţi simptome post COVID se recomandă consult la medicul de familie care poate diagnostica severitatea simptomelor persistente, ajutându-vă să le trataţi pe cele uşoare şi vă recomandă un specialist pentru cele mai grave.
 
Deoarece simptomele sindromului post-COVID sunt diverse şi deoarece această afecţiune este atât de nouă şi unică, este necesară o abordare multidisciplinară.
 
 

În clinicile MedLife puteţi fi consultaţi de medici specialişti în:

 
Cardiologie, pentru simptome şi probleme cardiovasculare cum ar fi inflamaţia muşchiului cardiac,
 
Pneumologie, pentru anomalii ale funcţiei pulmonare,
 
Gastroenterologie, pentru probleme gastrointestinale, 
 
Nefrologie, pentru leziuni renale acute, 
 
Neurologie, pentru probleme de miros şi gust, probleme de somn, dificultăţi de concentrare, probleme de memorie, 
 
Psihiatrie, pentru depresie, anxietate, modificări ale dispoziţiei, 
 
Medicină fizică şi reabilitare, pentru recuperare post covid. 
 

Surse:

   
----
 

Articolul face parte din campania MedLife Facem România bine.

 
De 26 de ani suntem alături de tine şi nu ne oprim. Pentru că azi, mai mult decât oricând medicina înseamnă să te lupţi prin ştiinţă şi cunoaştere.
 
De la începuturile civilizaţiei, frica este primul lucru care te izbeşte într-o pandemie. Ca să o alungăm, am luat o serie de măsuri de siguranţă, am testat permanent personalul medical, ne-am asigurat că toţi pacienţii din clinicile şi spitalele noastre sunt protejaţi şi trataţi. Am pus la dispoziţia pacienţilor servicii medicale integrate, de o complexitate crescută, pentru a putea veni în întâmpinarea tuturor nevoilor lor.
 
Ne adaptăm continuu la prezent şi ne pregătim pentru viitor. Facem România bine.
 
Articol susţinut de MedLife

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările