Cât de mult este modificat ADN-ul de mediul de viaţă
0
De la părinţi moştenim un set de gene, însă nu-l păstrăm intact pentru tot restul vieţii. Factorii nocivi, dar şi stilul de viaţă cântăresc mult în păstrarea unui material genetic „sănătos“, spun cercetătorii.
Schimbări în materialul genetic moştenit de la părinţi pot să apară încă din viaţa intrauterină, arată un studiu recent. O echipă internaţională de cercetători din Noua Zeelandă, Marea Britanie şi din Singapore a descoperit că dieta femeilor însărcinate afectează ADN-ul fătului.
Dieta gravidei, cu efecte pe termen lung
Dacă gravidele consumă multe dulciuri concentrate pe tot parcursul sarcinii, materialul genetic al fătului se modifică, astfel încât copilul va prezenta un risc crescut de a deveni obez şi de a suferi de boli cardiovasculare sau de diabet în viaţa adultă.
Procesul prin care dieta mamei influenţează ADN-ul fătului poartă numele de modificare epigenetică. Potrivit profesorului Sir Peter Gluckman, coordonatorul părţii neozeelandeze a studiului, copiii cu un nivel crescut de astfel de modificări epigenetice dezvoltă un metabolism care „stochează" mai multă grăsime decât în cazul celorlalţi şi, de aceea, devin obezi.
Cercetarea a constat în analiza cordoanelor ombilicale provenite de la 300 de bebeluşi pentru a observa eventualele modificări epigenetice. Apoi, oamenii de ştiinţă le-au monitorizat greutatea şi starea de sănătate până când au împlinit 9 ani.
Astfel, ei au observat că micuţii cu cele mai multe modificări cauzate de dieta mamei în timpul sarcinii cântăreau cu trei kilograme mai mult decât ceilalţi după vârsta de 6 ani.
Specialiştii spun că dieta bogată în carbohidraţi simpli nu este singura care influenţează materialul genetic al fătului, crescând riscul unor boli.
Şi expunerea la substanţe toxice, cum sunt cele dintr-un mediu poluat ori cele din fumul de ţigară, pot modifica modul de exprimare al anumitor gene.
Nici gemenii nu sunt niciodată 100% identici
Provenind din acelaşi ovul fecundat, gemenii identici (monozigoţi) împart aceeaşi placentă, dar şi acelaşi ADN. Totuşi, din momentul în care încep să se dezvolte ca două fiinţe distincte, până şi gemenii identici capătă caracteristici unice.
De ce? Ei bine, explicaţia este tot modul diferit în care sunt influenţaţi de mediu. Chiar din viaţa intrauterină, este posibil ca unul dintre gemeni să primească, de exemplu, mai multă hrană decât celălalt, mai mult oxigen, din cauza dispunerii diferite a vaselor de sânge în placentă, dar este posibil, de asemenea, să capete şi trăsături fizice diferite, în funcţie de locul ocupat în uter şi de spaţiul pe care l-a avut la dispoziţie pentru dezvoltare.
Aşadar, încă din viaţa intrauterină, gemenii identici încep să se dezvolte distinct, din cauza modului diferit în care sunt influenţaţi de mediu. Explicaţia ştiinţifică este că, deşi ADN-ul este identic într-o proporţie de aproape 100%, mediul în care se dezvoltă fiecare dintre gemeni determină exprimarea sau inhibarea unor gene.
Anumiţi factori duc la cancer
Anumite gene care duc la apariţia cancerului sunt moştenite de la părinţi. Însă cazurile de cancer ereditar nu au o frecvenţă mai mare de 5-10%. Restul reprezintă cancere dobândite prin modificări genetice apărute în urma expunerii la factori favorizanţi de mediu sau de stil de viaţă. „În cele mai multe cazuri, modificările în structura ADN-ului sub influenţa unui mediu nociv sunt subtile şi nu pot fi cuantificate.
Un astfel de exemplu îl reprezintă modul în care ne afectează utilizarea telefonului mobil. Însă dacă suntem expuşi constant la radiaţii, la toxine sau la virusuri, cum este virusul papiloma uman, modificările în codul genetic sunt drastice", precizează medicul Lorand Savu, genetician, proprietarul laboratorului Genetic Lab din Bucureşti.
Potrivit specialiştilor, agenţii cancerigeni (chimici, fizici, virali) agresează anumite ţesuturi ale corpului. În timp, în celulele agresate se produc modificări discrete, dar permanente ale ADN-ului, rezultând celule cu potenţial de evoluţie spre cancer.
Aşa se explică de ce medicii ne sfătuiesc să evităm pe cât posibil astfel de agresori precum fumul de ţigară, substanţele toxice din alimente, din aer şi din apă.
10% este proporţia maximă a cazurilor de cancer moştenite. Restul apar în urma expunerii la un mediu nociv.
Ştiai că...
- ... sexul unor specii de reptile este influenţat de factorii de mediu? În încercarea de a dovedi modul în care mediul influenţează materialul genetic al mai multor animale, oamenii de ştiinţă au descoperit că unele broaşte ţestoase au gene extrem de sensibile la mediul extern. Astfel, studiile au arătat că, în cazul în care oul este expus la temperaturi de aproximativ 25 de grade Celsius în timpul dezvoltării gonadale, broasca ţestoasă va fi mascul. Dacă temperatura în acelaşi interval depăşeşte 30 de grade Celsius, atunci se vor dezvolta ţesuturile sexuale feminine.
- ... în cazul populaţiei expuse la ţânţari anofeli a fost activată o genă responsabilă pentru o boală gravă numită siclemie (un tip de anemie care apare mai ales la populaţia de culoare), dar care protejează de malarie? „Cu toţii avem gena respectivă în stare latentă, însă ca mecanism de apărare, în cazul populaţiei de culoare, ea s-a activat", explică medicul genetician Lorand Savu.
Se încarcă comentariile...
