Când onicomicoza atacă unghiile

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Unghiile îngălbenite, îngroşate şi sfărâmicioase sunt semn de infecţie. Boala recidivează şi se poate transmite.

Onicomicoza este cea mai frecventă boală a unghiilor. Afectează aproximativ unul din zece adulţi şi mai mult de jumătate din persoanele cu vârste de peste 70 de ani.

Boala constă în infectarea unghiei cu o ciupercă banală, ce trăieşte în mod obişnuit pe piele şi care, în anumite condiţii, pătrunde în unghie sau în ţesutul subunghial. Se asocia­ză frecvent cu unghiile încarnate şi se localizează mai ales la picioare.

Bolile circulatorii şi diabetul cresc riscul

Cei care suferă de diabet şi de probleme circulatorii au un risc mai mare de onicomicoză. În cazul lor, boala se poate suprainfecta cu bacterii, ceea ce îi agravează evoluţia, ducând la apariţia unor secreţii purulente şi a febrei. În plus, condiţiile care slăbesc imunitatea favorizează infecţiile unghiilor.

Transpiraţia, factor favorizant

În 90 la sută din cazuri, boala este provocată de Tricophyton, o ciupercă favorizată de mediul cald şi umed. Găseşte condiţii prielnice în pantofii sport, pe podeaua cabinelor de duş din spaţiile publice, în bazine de înot şi în saune. Poate fi transmisă de la o persoană la alta şi prin intermediul obiectelor de igienă personală, cum ar fi prosoapele, forfecuţele şi pilele de unghii. Mai rar, boala este provocată de candida, în urma unor tratamente cu antibiotice.

Ciuperca degradează keratina

Ciuperca profită de leziunile existente la nivelul unghiei pentru a pătrunde între straturile de keratină. Striaţiile unghiei, rănile provocate prin smulgerea colţurilor, agresarea unghiei prin purtarea unor pantofi prea strâmţi cresc riscul de infecţie. Unghia afectată se acoperă cu pete şi cu striuri galbene, verzui sau maronii, se îngroaşă şi se exfoliază pe margine. Sub ea poate să apară un depozit de consistenţă sfărâmicioasă. Netratată, ciuperca poate afecta şi unghiile, dar şi pielea din jur.

Jumătate din bolile unghiilor sunt date de infecţii fungice.

Tratamentul: de la creme la chirurgie

Tratamentul este prescris de medicul dermatolog şi constă în administrarea de antimicotice local, sub formă de unguente, sau intern, sub formă de pastile. Uneori, poate fi nevoie de recoltarea unui mic fragment de unghie, pentru rea­lizarea unei fungigrame, care va stabili care este medicamentul la care este sensibilă ciuperca. Unguentele penetrează greu unghia, de aceea se folosesc mai ales pentru prevenirea recidivelor.

Acestea sunt destul de frecvente, mai ales în cazul sportivilor. Medicamentele cu administrare internă pot fi toxice pentru ficat, de aceea trebuie respectate indicaţiile medicului. În unele cazuri, se impune îndepărtarea unghiei prin metode chirurgicale sau cu ajutorul unor creme prescrise de medic, ce conţin uree, care înmoaie unghia.

Statistică: Boala afectează 8-10% din totalul populaţiei adulte.

Poartă şlapi la ştrand!

Pentru a preveni apariţia sau transmiterea bolii, medicii recomandă respectarea cu stricteţe a regulilor de igienă personală, prin purtarea de papuci la ştrand sau în cabinele de duş publice. Foloseşte propriul prosop şi instrumente personale pentru manichiură sau pedichiură. Taie unghiile de la picioare drept şi foloseşte încălţăminte comodă, care să ajute aerisirea picioarelor. Prezintă-te la medic încă de la primele simptome ale infecţiei unghiilor.

Specialistul nostru
Prof. dr. Anca Zbranca
medic specialist dermatolog

image

Comparativ cu alte afecţiuni, onicomicozele nu sunt grave, dar sunt foarte inestetice. Ele pot deveni grave în anumite condiţii: scăderea imunităţii, diabet sau intervenţii chirurgicale. Evoluează extrem de lent, iar contaminarea unghiilor alăturate se face uneori în ani. Transmiterea la alte persoane se face prin intermediul încălţămintei, dacă se merge desculţ pe suprafeţe umede (băi, piscine, saune) ori de la saloanele de înfrumuseţare, dacă nu se sterilizează instrumentarul de pedichiură-manichiură, prosoapele şi cearşafurile.

Tratamentul se administrează numai la recomandarea dermatologului, timp de 3 până la 6 luni. Adresarea la medic trebuie să se facă de la primele semne (schimbarea culorii, dezlipirea, friabilitatea unghiei, durere la mers etc.).

Sănătate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite