Spirite încinse în Coaliție. UDMR, contestată din interiorul PNL și PSD

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Lideri ai PNL și PSD critică lipsa de reacție a reprezentanților UDMR de Ziua Națională a României, precum și declarațiile controversate ale unui ales al Uniunii, potrivit cărora Ardealul nu era numai românesc, ci și unguresc, săsesc și evreiesc.

Parlamentarul a fost aspru criticat de unii colegi de guvernare FOTO Facebook
Parlamentarul a fost aspru criticat de unii colegi de guvernare FOTO Facebook

O declaraţie făcută de liderul deputaţilor UDMR, Csoma Botond, la şedinţa solemnă a Parlamentului de săptămâna trecută, care a marcat Ziua Națională a României, a stârnit nemulţumirea unor dintre colegii din coaliţia de guvernare.

De-a lungul istoriei au fost multe cazuri când nu ne-am aflat de aceeaşi parte a baricadei. În ciuda acestui fapt, nu se poate admite o viziune de tip exclusivist reducţionist care reduce raporturile româno-maghiare la un conflict permanent şi care contribuie în acest mod la perpetuarea imaginii de duşman, afectând grav relaţiile interetnice. Liderii politici şi religioşi ai românilor ardeleni ştiau foarte bine că Ardealul nu era numai românesc, ci şi unguresc, săsesc şi evreiesc, şi acest lucru s-a reflectat şi în textul Declaraţiei de la Alba Iulia”, spunea Botond.

Critici dinspre PSD şi PNL

Ulterior declaraţiei, liberalii Eugen Pîrvulescu (Teleorman) și Adrian Cozma (Satu Mare) au solicitat scoaterea UDMR de la guvernare, invocând şi lipsa de reacție a politicienilor Uniunii de Ziua României, pe care au catalogat-o drept sfidare şi dispreţ.

Contactat de „Adevărul“ pentru a exprima poziţia oficială a PNL pe această temă, purtătorul de cuvânt al formaţiunii, Ionuţ Stroe, a precizat că nu face declaraţii privind acest subiect.

De cealaltă parte, poziţia oficială a PSD, transmisă prin vocea preşedintelui formaţiunii, a fost mai dură. Într-un interviu televizat, Marcel Ciolacu a afirmat că Csoma Botond ar trebui să îşi prezinte scuzele, catalogând discursul acestuia drept „mai mult decât provocator”.

Tot din PSD au venit critici din partea a doi membri ai cabinetului Ciucă.

Nimeni nu ar trebui să aibă motive sau interes să joace o carte periculoasă care a dovedit, istoric, un potențial distructiv major”, a punctat ministrul Culturii, Lucian Romaşcanu, în timp ce Gabriela Firea a descris declaraţia drept nefericită şi dureroasă. „Nu cred că era locul sau momentul pentru declarații care să dezbine, ci era un moment pentru unire”, a subliniat Firea. Un discurs mai temperat a venit din partea fostului ministru de Externe Titus Corlăţean.

Parlamentarul a apreciat discursul lui Botond, însă a menţionat că unele remarci ar fi putut fi evitate. Corlăţean a menţionat că România este peste standardele europene privind protecţia minorităţilor, însă chiar şi aşa subiectul este folosit de liderii politici maghiari pentru a puncta electoral.

„Nu am așteptări de la Budapesta, de la liderii politici de acolo și de la Orban, pentru că ei își joacă interesele de putere, de putere economică si financiară, inclusiv pe spatele maghiarilor din Transilvania. Asta nu au înțeles maghiarii din Transilvania, că au fost folosiți în toți acești ani sub pretextul unor repere naționale și naționaliste. (...) Problema noastră este cum să gestionăm cu maghiarii din România și, în special, cu liderii lor politici. (...) Era nevoie de alte cuvinte, dar nu justifică ruperea unui Guvern”, a declarat Corlăţean, pentru „Adevărul“.

Contactat de „Adevărul“, parlamentarul UDMR a afirmat: „Poziția mea este clară, nu am spus nimic jignitor, tot ce am spus a fost în spiritul Declarației de la Alba Iulia. Nu am de ce să îmi cer scuze, tot ce am spus a fost în spiritul Declarației de la Alba Iulia. Nu consider că aș avea vreun motiv să îmi cer scuze”.

Pîrvulescu : „Excese naţionaliste“

Analistul politic Cristian Pîrvulescu susţine că declaraţiile lui Botond au fost de „bun simţ”, catalogând reacţiile ulterioare drept „excese naţionaliste” care „sunt total contraindicate în momentul de față”.

Crește frustrarea maghiară în Transilvania, iar modelul pe care l-am construit cu mare dificultate riscă să se spulbere pentru că singura comunicare între minoritate maghiară orientată spre Budapesta din România și București este prin intermediul UDMR, care dincolo de toate interpretările naționaliste a fost un partid onest de guvernare”, a declarat analistul pentru „Adevărul“.

Politologul a explicat că dacă UDMR va trece în opoziție va exista o nouă problemă „inutilă” de rezolvat, în contextul războiului de la graniță.

„Stă la guvernare UDMR pentru că era important ca minoritatea maghiară să coopereze, dacă era în opoziție excesivă, ca cea din Ungaria, risca foarte multe tulburări inutile”, a spus analistul.

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite